Minighid al studentului de Anul 3 (II)

Dupa o sesiune de iarna care va parea oricum infernala (daca nu chiar cea mai infernala din toti primii trei ani), dupa o saptamana de vacanta in februarie mult prea scurta, te vei reintoarce la facultate cu forte nu foarte proaspete pentru semestrul II din Anul 3, un semestru cel putin la fel de greu daca nu chiar mai greu decat semestrul I.

In semestrul II din Anul 3 vei remarca faptul ca trei sferturi din disciplinele studiate au aceeasi denumire ca cele din semestrul I (oricum e imbucurator faptul ca nicio disciplina in Anul 3 nu se evalueaza printr-un examen de an – adica sa dai examen din toata materia studiata intr-un an in sesiunea de vara – un examen care presupune sa inveti vreo 30 de cursuri, ceea ce ar fi monstruos de-a dreptul).

Asadar, vei invata mai departe:

SEMIOLOGIE MEDICALA – in semestrul II inveti ABC-ul semnelor si simptomelor aparatului cardio-vascular (Semiologie Cardio-Vasculara – SCV), respectiv ale aparatului digestiv (Semiologie Digestiva – SD). Cursurile sunt disponibile sub forma tiparita, e bine sa faci rost de ele cat mai devreme. Jumatate de semestru faci SCV si jumatate SD – volumul de materie e mai mare decat in semestrul trecut, chiar daca se studiaza doar 2 aparate si asta pentru ca sindroamele sunt mai numeroase iar cursul cuprinde inclusiv semiologia arterelor si venelor dar si semiologia glandelor anexe. Cursul e tinut tot in corpul K, de catre conf univ dr Laurentiu Nedelcu, dureaza tot cam 2 h-2h:30, cu pauza dupa 1 h de expunere. Cursul nu poate acoperi chiar toata materia, deci trebuie sa fii atent si sa compari, analizand cartea, ce anume s-a predat superficial si compact sau ce anume nu s-a predat deloc (de ex noua nu ni s-a mai predat semiologia sistemului venos, desi era expus in carte).  In timpul semestrului, dupa ce se preda jumatate din materie (Semiologie Cardio-Vasculara) se sustine un test grila scurt, in timpul cursului care nu este obligatoriu dar care poate aduce (teoretic) un punct suplimentar la nota finala, daca studentul ia peste nota 5. In fapt, respectivul test pare sa fie folosit orientativ in inclinarea balantei spre o nota mai mare sau una mai mica la examen (fara sa se adauge matematic explicit respectivul punct indiferent de situaite). Examenul de curs este tot oral, se tine in maniera similara cu cel din semestrul I: cu cate o semigrupa intreaga. Pastrez recomandarea de a plasa examenul la finalul sesiunii pentru a nu dezavantaja prea multe grupe de studenti, dpdv al timpului alocat invatarii, atata timp cat vor fi necesare tot 4-5 zile de examinare. Dr Nedelcu da 2-3 subiecte – unul din Semiologie Cardio-Vasculara, unul din Semiologie Digestiva – dupa discutii/intrebari, dr Nedelcu apreciaza cine are sansa la o nota mai mare (peste 8) si mai dicteaza 3-4 subiecte scurte pe care le rezolva doar studentii nominalizati de el – in functie de raspunsul pe care il dau acestia la cele 3-4 subiecte, dr Nedelcu le mai adreseaza acestora intrebari suplimentare. Celorlalti studenti dr Nedelcu le pune note dupa ce se consulta cu coordonatorul grupei de la stagii. Persista o senzatie de relativa confuzie si haos in ceea ce priveste evaluarea, atata timp cat unii studenti se vor simti subevaluati, atata timp cat raspunsul al unele intrebari ale examinatorului, desi extrase din cartea de Semiologie nu par, in mod bizar,  sa fie intotdeauana pe placul titularului de curs.

Stagiile se tin tot ca in semestrul I la Spitalul Judetean, la Spitalul Judetean-Tractorul, la Medlife, la Oncocard, pe sectia de Interne. In 90% din cazuri se schimba coordonatorul grupelor – decizie care am inteles ca e justificata de dorinta de a nu crea discriminari intre studenti: adica sa nu apara discutii ca unii fac doar la spitale private, altii doar la cele de stat etc. Grupa mea a avut norocul (si spun asta pt ca am apreciat coordonatorul meu de stagiu: dr Oana Andreescu la Spitalul Tractorul) sa ramana cu acelasi coordonator, in vreme ce, in cazul celorlalte grupe s-a petrecut rotatia. Grupele coordonate de dr Nedelcu e bine sa fie prezente si la cursuri, deoarece, in ciuda faptului ca prezenta la curs nu e obligatorie, dr Nedelcu pare sa tina minte si poate chiar sa ia in considerare (evident, nu se poate proba concret acest lucru) interesul sau lipsa de interes a studentilor in ceea ce priveste aceasta activitate didactica.  La stagiu veti continua sa faceti anamneze si examene obiective – ceea ce examinati desigur ca nu se va potrivi neaparat cu ce faceti la curs – s-ar putea sa dati peste destula patologie respiratorie si de alta natura, nu neaparat digestiva sau cardiaca. Poate vi se va arata demonstrativ cum se face un EKG si o ecografie (va fi nevoie de voluntari, dintre studenti care sa serveasca pe post de cobai). Unele din stagii vor fi teoretice si vor fi dedicate predarii EKG-ului. Din pacate, desi s-a facut EKG-ul si la Fiziologie si desi se ating niste repere si la Semiologie, majoritatea studentilor vor fi aproape incapabili sa descifreze prea repede patologii pe EKG. Asadar nu va asteptati sa luati prea multe tensiuni (desi teoretic nu va opreste nimeni sa incercati sau sa cereti coordonatorului sa va invete si sa va arate), nu va asteptati sa pricepeti prea multe EKG-uri, nu va asteptati sa puteti diferentia foarte clar suflurile cardiace (zgomote patologice supraadaugate in revolutia cardiaca) – desi e bine sa le ascultati cu atentie ori de cate ori aveti ocazia)- e important in primul rand sa sesizati ca ele exista. Stagiul se finalizeaza cu examen practic, ca in semestrul I – se face o anamneza si un examen obiectiv (studentii lucreaza cate 2 la un bolnav) si eventual se cer cateva repere pe un EKG.

Accesul pe sectii se face in echipament complet (tricou-pantaloni de spital / halat, papuci de spital) la Medlife si Oncocard si doar cu halat la Spitalul Judetean si la Tractorul. Pastrez in continuare avertismentul privitor la  furturile din vestiar si la prudenta studentilor: nu va lasati lucruri de valoare in vestiar si nu purtati haine/accesorii scumpe cand veniti la stagiu.

FIZIOPATOLOGIE

In semestrul II veti studia: fiziopatologia metabolismului lipidic, fiziopatologia echilibrului fluido-coagulant, insuficienta respiratorie, insuficienta cardiaca. Cursul e tinut , in corpul K, tot de conf dr Alina Pascu dar de data aceasta dureaza 3 ore. Teoretic dureaza 3 ore, pt ca dr Pascu a intarziat uneori si cate 2 ore, deci am facut 1h sau chiar 45 de minute de curs efectiv. Materia nu exista cuprinsa intr-un curs dedicat, ci este sistematizata in special din Harrison. Daca nu considerati ca va amintiti suficient de la Biochimie si Fiziologie, in ceea ce priveste metabolismul lipidic, respectiv hemostaza fiziologica, este FOARTE INDICAT sa va prezentati la cursul de Fiziopatologie si asta pt ca dr Pascu, inainte de a preda partea de patologie, face o trecere in revista succinta si cat se poate de lamuritoare a mecanismelor fiziologice: circuitul exogen si endogen al lipidelor in organism, respectiv timpii hemostazei, cu scheme ajutatoare care se vor dovedi cat se poate de utile. Din pacate, datorita intarzierilor succesive ale cadrului titular, de abia este timp sa se acopere capitolele mentionate si  mai ales spre finalul semestrului s-ar putea ca titularul de curs sa accelereze ritmul (exact la partea cu insuficienta respiratorie care este ceva mai dificila) si sa nu mai ofere prea multe explicati suplimentare. Asadar nu veti acoperi mai nimic din fiziopatologia rinichiului si nici EKG-uri patologice nu veti face. Examenul este tot scris, cu vreo 7 subiecte, contra cronometru, cu posibilitatea studentilor de a consulta orice material tiparit. Intre subiecte se regasesc si 2 probleme: una din capitolul cu metabolismul lipidic, una din capitolul dedicat echilibrului fluidocoagulant- sunt practic 2 buletine de analiza pe care studentul trebuie sa le interpreteze – sa aprecieze riscul de boala cardio vasculara, sa aprecieze ce fel de tulburare de hemostaza are pacientul etc. La fel ca in semestrul I, e bine sa lucrati cat mai rapid, sa surprindeti esentialul la fiecare subiect (fara sa intrati in amanunte care consuma timp), astfel incat sa economisiti minutele necesare pentru a acoperi toate cerintele (si mai ales pentru a va putea concentra pe buletinele de analiza, la care nu e bine sa va grabiti cand le interpretati).

LP-urile se tin tot in corpul K, in Laboratorul de Fiziopatologie – g rupele sunt coordonate fie de dr Pascu, fie de dr Ciurea – prezentele sunt obligatorii, recuperarile se fac in timpul semestrului, nu aveti voie la finalul semestrului sa aveti nici macar o absenta (motivata) nerecuperata. La LP se invata interpretarea buletinelor de analiza: lipidograme (lipidele din sange si semnificatia lor) si teste care sa evalueze coagularea. Cei care fac LP cu dr Ciurea trebuie sa fie atenti la ce se preda la grupele dr Pascu – din pacate, grupele coordonate de dr Ciurea s-au trezit in preziua examenului ca nu analizasera decat un singur buletin de analize la capitolul echilibrul fluido-coagulant si ca nu facusera niste teste esentiale in stabilirea unor patologii (evident, exact acele teste au picat si la examen). Asadar, consultati-va colegii din timp si comunicati catre dr Pascu ce se face si ce nu se face la LP sau, pentru a fi mai diplomati si a nu da impresia de paraciosi (desi, din punctul meu de vedere nu este normal sa existe diferente de predare care sa afecteze puternic rezultatele examenului) re comunicati-i doctorului Ciurea ca grupele coordonate de dr Pascu acopera materie pe care dansul a uitat sa o prezinte (sa fie clar: dr Ciurea explica bine si lamuritor, doar ca uneori pare prea plictisit pentru a da atentie la toate aceste detalii). Desigur, este problematic si nelalocul lui ca studentii sa verifice daca anumite cadre didactice predau pana la capat materia dar , data fiind situatia si precedentele existente, trebuie sa va adaptati. Nu se da examen practic la finalul LP-urilor, buletinele de analiza se interpreteaza in cadrul examenului mare.

MORFOPATOLOGIE

Cursul se tine in corpul K sau J, tot de catre sef lucr dr Daniela Marinescu, dureaza 2 h o data la 2 saptamani. Daca in semestrul I ati studiat generalitati despre inflamatie, tulburari circulatorii, distrofii, in semestrul II veti aplica aceste generalitati pe fiecare aparat in parte. Acest fapt usureaza intr-o oarecare masura munca studentului si da o oarecare logica invatarii. E bine sa va prezentati la cursuri si la LP-uri pentru ca dr Marinescu aeleaza la o maniera de predare care subliniaza tocmai aceasta trecere de la general la particular: de ex porneste de la elementele definitorii pentru staza venoasa in general (o tulburare circulatorie) si evidentiaza particularitatile ei in functie de locul in care apare: ficat, plaman etc. Cursul se gaseste in format electronic si va fi trimis de dr Marinescu studentilor. Examenul este scris, tip grila (complement simplu, stabilire adevar/falsitate afirmatii) si rezultatul se da pe loc.

LP_urile se tin saptamanal in corpul J, in Laboratorul de Morfopatologie. Dr Marinescu foloseste microscopul cu proiectie video pt a ilustra aspecte patologice pe lame pt toti studentii din grupa in acelasi timp. E bine sa va luati notite in ceea ce priveste reperele sugerate de coordonatorul LP-ului, in prezentarea lamelor chiar daca le regasiti si in curs si asta pt ca dr Marinescu se concentreaza exact pe ce e mai important, va da esentialul in expunerea ei la care ulterior puteti adauga detaliile pe care le veti regasi in materialele trimise de dansa.

FARMACOLOGIE si FARMACOLOGIE CLINICA

Semestrul II va fi mai dificil decat semestrul I la aceasta materie atata timp cat veti studia medicatia multor aparate: cardiac, respirator, digestiv si o parte din medicatia SNC (mai ales cea utilizata in psihiatrie si neurologie) precum si antibiotice. Cursul e tinut tot de sef lucr dr Nicoleta Taus, in corpul K, dureaza 2 ore (cam 1h 30 fara pauza). Numai medicatia aparatului cardiovascular va ocupa aproape jumatate din saptamanile disponibile predarii si asta pentru ca sunt multe clase de medicamente: antianginoase, tonicardiace, antihipertensive etc cu care va trebui sa va familiarizati. Va va ajuta mult daca ati invatat temeinic medicatia predata in sem I (simpatomimetice/simpatolitice, parasimpatomimetice/parasimpatolitice) atata timp cat o parte din mecanismele de actiune si efectele adverse ale medicatiei cardiace sunt exact de tipul celor studiat in semestrul I. Examenul este scris si reprezinta media a 2 partiale sustiunte in timpul semestrului – fiecare partial cuprinde in jur de 30 de intrebari grila (complement simplu, multiplu, asocieri) si 2 subiecte tip sinteza – materialele de curs si modelele de intrebari se trimit pe mail. Pastrez recomandarea din semestrul I  – invatati temeinic la Farmacologie, chiar daca evaluarea vi se va parea destul de lejera – cam tot ce invatati va fi solicitat intens la cursurile din anii mai mari (cand prea putine cadre didactice vor mai sta sa explice mecanismele de actiune si clasele de medicamente asociate specialitatii lor).

LP-urile se tin o data pe saptamana, in corpul K, fie in Laboratorul de Fiziologie fie in Laboratorul de Fiziopatologie. Jumatate din grupe sunt coordonate de sef lucr dr Nicoleta Taus si au o viata linistita: se citesc prospecte, se exerseaza cateva intrebari grila, se mai scrie o reteta. Cealalta jumatate a grupelor coordonata de sef lucr dr Lorena Dima au o viata mai antrenanta, mai intensa – un LP dinamic in care expunerea didactica e impletita cu exercitiile -intai se predau reperele pentru o clasa de medicamente, apoi se scriu retete, apoi se discuta cazuri clinice ipotetice.  LP-ul se finalizeaza cu un examen oral care presupune prescrierea unui medicament si o discutie despre optiunea facuta.

IMUNOLOGIE-ALERGOLOGIE

Poate cea mai grea disciplina a semestrului II, chiar daca nu din punct de vedere al volumului de materie, cel putin din punct de vedere al naturii continutului sau. Este materia la care inveti despre sistemul imunitar si patologiile sale. Din pacate, din motive necunoscute, acest curs care se intindea pe 2 semestre (si care, in mod normal ar fi trebuit sa fie impartit: un semestru imunologia si alt semestru alergologie si boli autoimune) s-a comasat intr-un singur semestru – drept urmare, materia s-a inghesuit si s-a comprimat iar unele lucruri poate utile si interesante au fost lasate pe dinafara.  Prima parte a cursului (cam 5-6 cursuri) reprezinta o introducere in imunologie – veti invata despre componentele sistemului imun si mecanismele sale de actiune. Este o parte cat se poate de dificila si de arida, atata timp cat jargonul disciplinei e foarte abstract si nu prea are logica – amintesc doar cateva din ororile pe care le-am avut de invatat: tipurile de interleukine: IL1,2,4,,17,23 etc – fiecare cu alta functie, o multime de integrine, selectine, tipuri de limfocite etc. In partea a doua a cursului, cand se studiaza patologiile imunitare lucrurile devin mai interesante: intelegeti reactiile de hipersensibilitate (raspuns exagerat al sistemului imun) mecanismul reactiilor alergice si tratamentul pentru asemenea reactii, cateva notiuni despre astm si tratamentul astmului dar si despre transplant. Din pacate, nu a mai fost timp pentru a discuta raspunsul antitumoral si nici sindromul imunodeficientei care, zic eu, ar fi fost importante.  Cursul se tine saptamanal, in corpul K, de catre conf univ dr Ioana Agache si dureaza cam 1h 30-2h, fara pauza (dr Agache nu tolereaza ca studentii sa intre dupa ea in sala, deci incercati sa ajungeti la timp).  Nu exista o bibliografie suplimentara/obligatorie recomandata, ci doar slideurile pe care le trimite dr Agache. Este ABSOLUT NECESAR sa participati la cursuri, deoarece slideurile pot parea adesea neinteligibile (sunt pline de prescurtari si scheme incarcate pe care dr Agache le detaliaza DOAR la curs) si va fi foarte greu sa le invatati in sesiune, daca nu cunoasteti semnificatia celor abreviate pe slideuri (au fost si studenti care au invatat prescurtari pe de rost fara sa stie la ce se refera, dar nu cred ca e de dorit sa ajungeti in aceasta situatie). Examenul este scris, tip sinteza: se dau 4 subiecte pe un bilet – exact subtitluri din capitolele surprinse in curs, din toata materia. Sunt multe variante de subiecte, supravegherea este stricta deci nu prea se poate copia/colabora. Punctarea si corectura, cel putin in anul meu, au fost generoase: cu 2 subiecte rezolvate se poate promova.

LP-ul se tine in corpul J, o data la 2 saptamani, cu cate o singura semigrupa. Toate LP-urile sunt coordonate de conf univ dr Ioana Agache. La LP se studiaza diferite tehnici utlizate in imunologie si alergologie: productie de anticorpi, teste imunologice, diagnosticul alergiei, tratamentul alergiei etc. Examenul de LP este scris si TREBUIE LUAT FOARTE IN SERIOS:  presupune tratatrea a 2 subiecte. Un subiect este pur teoretic si trimite exact la elementele parcurse la LP, al doilea subiect are conotatii practice, este “de judecat” si presupune adesea probarea unui diagnostic clinic cu ajutorul uneia dintre tehnicile studiate – studentul trebuie sa stie ce tehnica sa aleaga si cum sa o foloseasca pt a depista de ex un cancer de prostata sau pentru a diagnostica o alergie anume  -sunt si intrebari capcana in care studentul e solicitat sa aprecieze eficienta unui vaccin antialergic (de ex vaccin la alergia alimentara) – nu exista insa vaccin pentru alergiile alimentare (si acesta este si raspunsul corect la intrebare). Nota de la examenul de LP conteaza in jur de 30% din nota finala.

BIOCHIMIE CLINICA

In ciuda dificultatii Biochimiei din Anul I, Biochimia Clinica nu pune, din fericire, prea multe probleme studentilor. Prof univ dr Gheorghe Coman tine cursul in fiecare saptamana, in corpul K -aproximativ 1h 30 fara pauza. Exista si o carte de Biochimie Clinica pe care nu o recomand sa o cumparati, atata timp cat necesarul pentru examen  e predat cantitativ si calitativ mai mult decat satisfacator la curs. Veti recapitula elemente legate de enziomologie, veti dobandi cateva repere despre sistemele antioxidante si speciile reactive ale oxigenului dar si despre terapii ce antreneaza nanotehnologii. Prof Coman este mult mai relaxat, mai indulgent si mai permisiv decat in Anul 1. Examenul se compune din nota de la cele 2 partiale pe care le veti sustine pe parcursul semestrului: fiecare partial are in jur de 3-4 subiecte. Pentru prima oara, prof Coman a oferit studentilor posibilitatea de a promova unul din partiale si pe baza unui proiect realizat individual de studenti bazat pe tematica din curs – multi au ales abordari terapeutice/diagnostie variate bazate pe nanotehnologie si au redactat un miniproiect, cu schema pe care au primit note de la 8 in sus.

LP-ul se tine in fiecare saptamana , in corpul K, in Laboratorul de Biochimie – grupele sunt coordonate de asist univ dr Nicusor Bagiu. La laborator se studiaza analizele si markerii utilizati in diagonsticul paraclinic al diferitelor afectiuni (hepatice, renale, cardiace, infectioase etc). Prezentarea este uneori haotica, se dau multe valori pe care cu siguranta le veti uita pana in anul urmator – important e sa retineti macar tipul de analize si markerii de interes in anumite afectiuni (de ex: CKMB pt infarct miocardic). La finalul LP-ului se da un examen practic  scris cu 2-3 subiecte din analizele de laborator parcurse (de ex: bilirubina, acidul uric).

Advertisements

Minighid al studentului de Anul 3 (I)

Odata cu Anul 3 simti ca povestea ta la medicina  incepe sa capete sens. Dupa ce ai avut de a face cu oase, cadavre, eprubete, microscoape si tot felul de culturi bacteriene, acum incepi sa vezi pacienti si sa stai prin spitale – adica sa ai de a face in sfarsit cu acei oameni vii si bolile lor problematice.   Anul 3 revigoreaza entuziasmul pentru facultate, atata timp cat intrarea in spital la primele stagii echivaleaza cu intrarea la primele laboratoare de Anatomie sau Biochimie in Anul 1, adica anticipeaza o experienta complet noua si revolutionara fata de maniera in care ai studiat pana acum. Pe cat este de interesant si de frumos insa, tocmai prin volumul mare de noutati si prin faptul ca la aproape toate disciplinele se studiza o multime de patologii variate,  din mai multe puncte de vedere, Anul 3 este probabil una din cele mai dificile etape de parcurs in facultate. Este considerat inca an preclinic, atata timp cat materiile predate ofera cadrul general de orientare in mediul clinic, abecedarul pe care il vei aprofunda ulterior, la specialitatile din anii mai mari.

Prima schimbare pe care o vei remarca e una administrativa: redistribuirea studentilor in grupe mai mici (asa zisele semigrupe) – daca in Anul 1 si Anul 2 ai facut parte din grupe de 20-25 de studenti, in Anul 3 grupele se vor injumatati astfel ca vei fi integrat in grupe de cate 10 studenti. Motivul? In saloanele din spital nu pot intra, teoretic, grupe de 20 de studenti desi nu va fi un lucru neobisnuit ca grupele mai multor coordonatori de stagiu sa se intersecteze si sa nimereasca in acelasi salon – atmosfera ramane sa o descoperiti singuri: 20 de studenti adormiti, cu cafele in mana, bolnavi ametiti dupa o noapte dormita cu geamul inchis, asistente si infirmiere care intra si ies din salon…

Avertisment general la intrarea in spitale, mai ales spitalele de stat: locul amenajat pentru schimbarea studentilor la Spitalul Judetean  si la Tractorul este o improvizatie de proportii – daca la Tractorul mai exista o cheie de la asa zisul vestiar (care e de fapt un holisor stramt in capatul etajului) care se gaseste in biroul asistentelor, la Spitalul Judetean usa vestiarului ramane mereu deschisa si zona este complet nesupravegheata. Prin urmare, nu veniti la spital cu HAINE si OBIECTE VALOROASE si nu lasati, sub nicio forma in genti/ghiozdane portofele, acte, bani, orice lucru pretios. In decursul anilor si mai ales in ultimul an, la inceputul semestrului s-au furat, fara discriminare: bani, portofele, truse de machiaj, bijuterii, pantofi, cizme, bilete de autobuz, hartie etc.  Resursele modeste ale facultatii si ale spitalului nu permit o ameilorare a situatiei  (procurare de dulapuri cu cheie, usi securizate, supraveghere/paza), deci ramane la latitudinea si prudenta studentilor sa supravietuiasca netalhariti dupa o dimineata la stagiu, la spital.

In semestrul I vei studia:

SEMIOLOGIA MEDICALA – poate disciplina emblematica pentru Anul 3, practic cursul intensiv de “limba” a clinicului – materia la care inveti semnele si simptomele principalelor boli , inveti despre anamneza (tehnica “intervievarii” bolnavului), despre examenul clinic, dar si cate ceva despre investigatiile paraclinice. Cursul se tine la facultate, in corpul K si dureaza cam 2 ore si ceva (de cele mai multe ori se da pauza dupa o ora) si e predat de conf dr Laurentiu Nedelcu. Slideurile dupa care preda, de cele mai multe ori reprezinta rezumate ale tematicii tratate in cartile care exista la biblioteca. Prin urmare, dr Nedelcu nu trimite slideurile studentilor, atata timp cat continutul lor se poate regasi in carte. In semestrul I se studiaza Semiologia generala (SG), Semiologia Aparatului Respirator (SAR), Semiologia Aparatului Renal (SARe). Dat fiind ca volumul de materie este foarte mare, dr Nedelcu trece adesea repede in revista o multime de notiuni, uneori  se opreste la ceea ce considera ca e mai important si detaliaza sau explica (uneori exasperant de mult) in vreme ce la alte capitole se multumeste doar cu o enumerare modesta. Cel mai simplu mod de a completa notiunile suplimentare de pe slideuri este sa veniti cu cartile xeroxate si sa urmariti expunerea doctorului Nedelcu, completand pe carte elementele care se predau in plus. Dat fiind faptul ca SG si SAR vor ocupa probabil cea mai mare parte a cursului, veti constata ca SARe se va preda cel mai probabil in ultimele 2-3 saptamani de scoala si va fi o adevarata cursa contra cronometru din care daca veti intelege jumatate e bine… astfel ca, acoperind cu greu partea SARe, ea va fi si cel mai greu de asimilat in sesiune (chiar daca se preda ultima). Examenul este oral si se sustine cu o semigrupa intreaga -asta inseamna ca Semiologia Medicala este o disciplina careia trebuie sa i se aloce in jur de 4-5 zile de examen (cam 2-3 semigrupe/zi) – recomandarea mea e sa programati examenul ultimul , pentru a dezavantaja cat mai putin studenti dpdv al timpului de invatare – daca veti pune examenul in mijlocul sesiunii primele semigrupe si ultimele semigrupe vor avea prea putin timp de studiu pentru examenul de Semiologie, respectiv pentru urmatorul examen.Dr Nedelcu da 2 subiecte generoase (ex: cianoza, hematuria), exista un timp de gandire de vreo 15 minute, dupa care dr Nedelcu adreseaza intrebari si incepe o discutie cu toata semigrupa – fiecare student e nominalizat sa raspunda cel putin de doua ori, dar se adreseaza si intrebari la care oricine se poate oferi sa dea raspuns. Desi maniera de evaluare este originala si interesanta, senzatia pe care o au studentii la final este de haos, atata timp cat unii studenti vorbesc putin si iau note mai mari, in vreme ce alti studenti care raspund mai mult si corect se pot trezi cu note mai mici (in fond, e dificil sa evaluezi 10 oameni in acelasi timp, cu precizie). Unii studenti pica, dar nu in numar mare.

Stagiile de Semiologie Medicala sunt 2 pe saptamana si se fac la: Spitalul Judetean – Interne, Spitalul Judetean- Tractorul- Interne, Spitalul Medlife si Spitalul Oncocard. Impartirea grupelor la coordonatori se va face in prima si a doua saptamana. Dupa ce veti incheia partea de Semiologie Generala se va sustine un test scris la stagiu din materia predata care conteaza (mai mult teoretic decat practic) la nota finala. La fel se va intampla si dupa incheierea capitolului de Semiologia Aparatului Respirator. Prezentele la stagiu sunt obligatorii (ca la LP-urile din anii trecuti) si nu se admit transferuri dintr-o semigrupa in alta. Stagiile sunt programate de dimineata- de la 8 sau de la 11. Eu am facut stagiul la Spitalul Judetean – Tractorul si veneam la 8:30 la stagiu (la Medlife sau la Judetean s-ar putea ca programul sa fie altul – adica sa se pretinda ca la 8 studentii sa fie pe sectie). La stagiu aveti ocazia sa faceti anamneze si examene obiective pe pacienti. Nu va asteptati insa sa completati fise de observatie si nici sa faceti diferite manevre – cel mult veti asista la o ecografie. Examenul practic se da in ultima saptamana de scoala – se evalueaza capacitatea studentului de a efectua o anamneza si un examen obiectiv. Nu se pica, cam toti studentii intra in examen, cu conditia sa nu fi avut absente si sa se prezinte la examenul practic. Nu se cer diagnostice si nici tratament.

Pentru a avea acces in spital – mai ales la Medlife si la Oncocard aveti nevoie de: echipament de spital (tricou si pantaloni de spital / halat, papuci de spital – le gasiti la magazinele care comercializeaza recuzita medicala – pe str Calea Bucuresti sau pe Michael Weiss) si stetoscop (nu conteaza marca, daca are furtun dublu sau simplu). In spitalul Judetean, la Tractorul, este suficient halatul si stetoscopul.

SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Una din cele mai problematice discipline din Anul 3 (promovabilitatea dupa sesiunea de iarna este undeva la 10-15%). Este disciplina la care unii studenti au sustinut examen si de 10 ori, este disciplina din cauza careia unii studenti au ramas repetenti (in Anul 4), este probabil disciplina care pune cele mai mari probleme in semestrul 1. Este o disciplina la care  inveti semne, simptome ale patologiilor care se trateaza  chirurgical: traumatisme (craniene, abdominale, toracice, membre) si complicatiile lor (hemoragia, infectia), respectiv boli tratate chirurgical (ex: tumori, hernii, patologii circulatorii, ocluzii, peritonite etc). Cursul e tinut de sef lucr dr Dan Grigorescu (Prodecanul cu studentii),  la Spitalul Judetean, la etajul 6, dureaza cam 2 ore, fara pauza.  De ce atat de putini promoveaza examenul? Explicatii complicate si multiple: dr Grigorescu preda dupa o serie de slideuri dupa care trebuie sa iti iei notite – cadrul didactic explica lamuritor notiunile, uneori da si o dimensiune interactiva cursului adresand intrebari studentilor,  dar vorbeste repede si rationeaza la fel de repede, astfel ca uneori e dificil sa tii pasul cu el, cand iti iei notite. Ceea ce preda din slideuri se regaseste partial in cartea de Semiologie Chirurgicala (pe care dr Grigorescu o semneaza impreuna cu alti chrirugi) – problema e ca adesea apar claisificari, expuneri, detalii suplimentare in carte fata de ceea ce se preda la curs. In cazul anului meu dr Grigorescu ne-a promis ca ne trimite toate slideurile la sfarsitul semestrului si ne-a sugerat sa invatam din ce ne preda el, la finalul semestrului nu ne-a mai trimis slideurile si am ramas sa ne completam golurile din carte. Materia este multa si confuziiile se pot face usor. Examenul este scris: am primit 2 subiecte (diferite in cele 2 zile de examinare) de tratat ca sinteza. La final, dr Grigorescu ne-a lasat sa consultam si baremul. Dupa mai multe zile/saptamani (dureaza mult pana se primesc rezultatele) – 90% din an picase, multi cu note de 1 sau 2 sau 3. O parte din studenti au depus contestatie dar nici unul nu a primit o nota mai mare: dr Griogrescu foloseste baremul orientativ, nu evalueaza robotic  pe principiul “daca un cuvant X  din barem apare si in lucrare automat il puncteaza” – daca notiunea nu e explicitata, daca e integrata prost (de ex un simptom sa apara la semne sau invers), daca e contrazisa de o alta notiune trantita ulterior evident ca nu puncteaza. Daca studentii expun aberatii de proportii (fie de natura gramtical-sintactica, fie de natura conceptuala) sau se contrazic e putin probabil sa promoveze examenul. Problema cea mai mare in abordarea acestui examen ramane sursa materialului dupa care trbuie sa inveti: cartea nu este suficienta, este indicat sa inveti dupa ce preda dr Grigorescu. Asta inseamna ca e musai sa te prezinti la TOATE CURSURILE si sa iei notite cu mare atentie, sa ti le sistematizezi din timp, eventual sa mai completezi din carte pentru clarificare – nu spera ca vei primi slideurile si chiar daca le vei primi, ele oricum nu cuprind absolut tot ce expune dr Grigorescu (pt ca dansul are obiceiul sa vorbeasca liber). Nu exista subiecte orientative pe care sa le cereti de la cadrul didactic (care dezaproba profund tipul de invatare pe baza subiectelor).

Asadar disciplina este greu de promovat pentru ca: materia este abundenta, densa in detalii care se pot usor incurca, nu exista o sursa obiectiva de invatare (cartea nu e suficienta, notitele au adesea lacune), baremul nu este perfect transparent si relevant, corectura lucrarilor este de o exigenta uneori imprevizibila. Disciplina nu este insa imposibil de promovat si, intr-un fel, severitatea dr Grigorescu se justifica, atata timp cat materia pe care o preda are o relevanta esentiala pentru profesia medicala (indiferent de specialitate trebuie sa poti macar face diferenta intre o boala tratata exclusiv medicamentos si alta tratata chirurgical) si nu se mai preda in anii mai mari, in facultate. Recomandarea mea asadar (am promovat examenul din prima): participati la toate cursurile, sistematizati-va notitele, parcurgeti toata materia, la examen explicitati tot, redactati lucrarea schematic (fara introduceri, umpluturi, povesti), daca picati depuneti contestatie fara frica – dr Grigorescu va va indica punctual care sunt viciile lucrarii (puteti macar sa va faceti o idee mai precisa legat de ce se asteapta de la voi).

UPDATE – 2013-2014 – in acest an,  materialele utilizate de cadrul didactic in expunerea cursurilor au fost trimise inca din timpul semestrului si promovabilitatea la examen a fost mai ridicata.

Stagiile de Semiologie Chrirurgicala se tin la Spitalul Judetean – pe sectia Chirurgie 3 si pe sectia Ortopedie-Traumatologie. Studentii care au facut la Chirurgie 3 au fost mai multumiti – in ciuda faptului ca nu se fac anamneze, examene obiective ca la Semiologie Medicala, totusi se lamuresc cateva repere practice legate de sectia de chrirugie: protocolul operator, instrumentarul operator, anestezia, abordul vascular, suturi etc. Dr Durach si dr Cristian s-au ocupat de grupele lor: au primit explicatii, li s-a prezentat sala de operatie (cu tot cu tehnica spalarii/imbracarii), li s-a prezentat instrumentarul, au exersat suturi pe carpe, au primit cateva notiuni legate de infasari etc. Pe sectia de Ortopedie a fost mai multa delasare: unele grupe nici nu s-au mai obosit sa vina la stagii, unii coordonatori erau mereu prea ocupati (s-a mai salvat situatia cu rezidentii). Unii au dat, altii nu au dat examen practic- oricum este o formalitate care nu conteaza la nota finala si nici nu a conditionat intrarea in examen a vreunui student. Nu va asteptati sa dobanditi manualitate dupa un astfel de stagiu – pansamente, infasari, injectii, paracenteze etc veti exersa mai degraba in practica de vara , prin initiativa voastra, decat la stagiu…

Ca sa participati la stagiile de Semiologie Chrirugicala aveti nevoie de echipament de spital complet (tricou, pantaloni de spital / halat, papuci de spital) – nu e nevoie de stetoscop sau tensiometru – chrirugii vor glumi pe seama voastra daca va vor vedea cu asa ceva pe sectia de Chirurgie.

FIZIOPATOLOGIE

Celalata “oaie neagra” a Anului 3- disciplina care, la fel ca Semiologia Chirurgicala, are un procent de promovabilitate destul de scazut dupa prima sesiune (undeva sub 50%). Explicatiile sunt pe undeva similare. Particularitatea majora este aceea ca, poate dintre toate disciplinele din Anul 3, Fiziopatologia, raportat la felul in care este predata dar mai ales evaluata, este o disciplina care solicita judecata si logica studentului.  Asta inseamna ca nu este usor nici sa inveti, nici sa promovezi daca tocesti materie pe de rost – esential este sa intelegi, sa judeci, sa aplici. La Fiziopatologie invatati despre mecanismele fiziopatologice ale bolilor – in semestrul I invatati despre inflamatie, febra, soc, fiziopatologia metabolismului glucidic (diabetul zaharat, hipoglicemia). Cursul e sustinut de conf dr Alina Pascu in corpul K, dureaza 2 ore. Dat fiind faptul ca dr Pascu este si Prodecan si are un program incarcat e foarte probabil sa intarzie aproape la fiecare curs (uneori chiar si o ora sau poate mai mult). Dr Pascu preda de pe slideuri pe care le trimite apoi studentilor. Nu exista o carte dedicata disciplinei – informatiile sistematizate de dr Pascu sunt preluate din Harrison-Principles of Internal Medicine (dr Pascu este de parere ca a scrie o compilatie lipsita de contributii si originalitate nu isi are sensul, in contextul in care informatiile se actualizeaza anual si in contextul in care sunt echipe de varf in strainatate care se ocupa doar de asa ceva). Examenul l-am dat scris – sunt in jur de 7 subiecte care trebuie tratate in maniera sintetica. Pt a promova trebuie tratate TOATE subiectele si studentul trebuie sa obtina minim nota 5 la fiecare subiect. O parte din subiecte sunt teoretice si se regasesc ca atare tratate in cursuri (desi formularea subiectelor nu este intotdeauna 100% explicita in a te trimite la fragmentul de materie relevant – trebuie sa judeci putin cerinta), o parte din subiecte sunt practice si presupun interpretarea unor buletine de analiza care au central valori glicemice apreciate dupa diverse protocoale iar studentii trebuie sa stabileasca daca pacientul are sau nu diabet zaharat, daca se recomanda o anumita conduita terapeutica etc. Particularitatea examenului este aceea ca studentii au voie sa consulte orice materiale tiparite doresc (cursuri, ghiduri, enciclopedii etc), fara sa deschida insa telefoane si laptopuri. Problema este ca cei care se bazeaza pe ideea ca pot copia totul din carte/cursuri vor esua in acest demers, atata timp cat TIMPUL prevazut examinarii este foarte scurt (undeva la 30 de minute) si nu iti ajunge ca sa frunzaresti si sa transcrii absolut tot mot-a-mot. Daca stapanesti bine materia, vei putea face o selectie esentiala din ce ai de transcris, oricum e important sa ai materiale bine sistematizate langa tine si intervalele de valori fiziologice la indemana. Din pacate, dat fiind timpul redus al evaluarii, pentru a nu risca nimic, majoritatea studentilor se multumesc sa transcrie cat mai repede informatiile pe care le au prin foi/carti fara sa mai stea sa potriveasca singuri din cap lucrurile, dar tot vor trebui sa rezolve interpretarile buletinelor de analize singuri. Dat fiind faptul ca slideurile pe care le prezinta dr Pascu sunt pline de prescurtari si scheme, sageti , va fi greu pentru studenti sa priceapa si sa patrunda ceva daca nu vin la curs (unde dr Pascu explica lucrurile pe larg) sau daca nu citesc despre subiect din sursele bibliografice recomandate. Cei care copiaza pur si simplu informatia prescurtata din slideuri la examen nu prea au sanse de promovare (nu fac dovada intelegerii problemelor).

LP-ul se tine in corpul K, in Laboratorul de Fiziopatologie-  desi veti constata ca laboratorul e populat cu oaresice aparatura: o cabina terapeutica ciudata (nu am aflat exact nici azi ce e – later update- m-am lamurit ca e de fapt un pletismograf), un pat, o bicicleta medicala, probabil un electrocardiograf, nu veti face propriu zis lucrari practice, in ideea de experimente, examinari la microscop etc. LP-urile de Fiziopatologie, coordonate fie de dr Pascu fie de dr Ciurea consta in discutii pe marginea analizelor de laborator relevante in fiziopatologia metabolismului substantelor organice. Nu exista examen de LP, atata timp cat materia discutata la LP e integrata in examenul mare de curs. Nu aveti voie sa acumulati absente – si absentele motivate se recupereaza – asta inseamna ca in timpul semestrului, studentul isi ia de la colegi materia predata, o citeste si raspunde la 2 intrebari din continutul LP-ului pierdut la LP-ul urmator la care se prezinta pentru a se considera ca a recuperat LP-ul. Dr Ciurea si Dr Pascu tin o evidenta stricta a prezentelor, atat pe foi cat si pe calculator si trebuie sa va asigurati ca, pana la sfarsitul semestrului nu aveti acumulate absente.

Din pacate, desi nu este normal sa se intample acest lucru, mai ales grupele care vor fi coordonate de dr Ciurea vor trebui sa fie  atente la ce se preda la LP-urile coordonate de dr Pascu. S-a nimerit, in semestrul 2 mai mult decat in semestrul in 1 sa apara nepotriviri intre materia acoperita, in sensul ca grupele coordonate de dr Ciurea nu au acoperit anumite fragmente din materie sau nu au primit anumite precizari importante in interpretarea buletinelor de analiza (cel mai probabil din cauza unor omisiuni).

Recomandare (am promovat examenul la Fiziopatologie din prima sesiune): prezentati-va la toate cursurile, chiar daca dr Pascu intarzie (si uneori o sa va calce pe nervi ca nu stiti cand apare , dupa 10 minute sau dupa o ora jumatate), chiar daca uneori se discuta lucruri paralele materiei (mai mult sau mai putin amuzante), atunci cand preda, dr Pascu explica foarte bine si concis schemele de pe slideuri si va puteti lua notite si intelege procese direct la fata locului, in propozitii esentiale usurandu-va enorm munca acasa. Daca nu veti face asta, in sesiune veti avea de destelenit materie grea, nu veti intelge mare lucru din toate prescurtarile prezente, veti avea de citit bibliografie suplimentara mai detaliata. De asemenea, daca sunteti in grupele coordonate de dr Ciurea, confruntati mereu ce au facut si grupele coordonate de dr Pascu pt a va asigura ca nu s-a omis nimic (nu de alta dar dr Pascu concepe subiectele de examen, dupa ce materia pe care stie ca a predat-o).

MORFOPATOLOGIE

Cunoscuta si ca Anatomie Patologica – e materia care, din fericire, la Brasov nu pune foarte mari probleme. Cursul e tinut de sef lucr dr Daniela Marinescu in corpul J sau in corpul K, o data la 2 saptamani, uneori se da pauza, alteori nu, depinde de cantitatea de materie acoperita in ziua respectiva. In semestrul 1 se invata morfopatologie generala:  despre tulburarile circulatorii, distrofii proteice/glucidice/lipidice, inflamatii acute, cronice din punct de vedere morfopatologic. Nu exista curs tiparit, ci doar in format electronic pe care dr Marinescu il trimite studentilor. E recomandat sa participati la cursuri deoarece dr Marinescu va va prezenta si sugera mereu, pe langa materia efectiva si logica pe baza careia puteti retine o serie de notiuni (este materia la care trebuie sa fiti cu atat mai atenti la denumirea unor patologii care adesea va dau indicii despre aspectul macro/microscopic). Nu este o disciplina usoara, pentru multi va fi arida si plina de detalii surprinse la diferite niveluri (macroscopic, microscopie optica, microscopie electronica) dar dr Marinescu nu are pretentii absurde, de a intra in cele mai mici amanunte. Examenul este grila: complement simplu, apreciere adevarat/fals a unor afirmatii. Nota se da pe loc, imediat dupa incheierea examenului.

LP-ul la Morfopatologie se tine in corpul J, in Laboratorul de Morfopatologie. In semestrul I nu am prea vazut lame (pentru ca laboratorul nu era inca amenajat) dar acum laboratorul este minim functional. Dr Marinescu foloseste un microscop cu proiectie video, astfel incat toti studentii pot vedea acelasi lucru, in acelasi timp, intr-o imagine de dimensiuni suficient de mari. Materia de LP e integrata in examenul final.

FARMACOLOGIE si FARMACOLOGIE CLINICA

Disciplina care se studiaza in ambele semestre din Anul 3. In semestrul I se studiaza Farmacologie generala (notiuni generale despre medicamente, despre farmacodinamie si farmacocinetica – impactul general al medicamentelor si felul in care patrund, circula si parasesc organismul) dar si Farmacologie clinica – clase de medicamente pe aparate si sisteme: medicamente cu actiune pe sistem nervos (pe SN simpatic, pe SN parasimpatic, anestezice, ganglioplegice etc), cu actiune pe sistem endocrin. Cursul e tinut de sef lucr dr Nicoleta Taus in corpul K, dureaza 2 ore (in general cam o ora jumatate), fara pauza.  Dr Nicoleta Taus e intelegatoare in ceea ce priveste dificultatea materiei si faciliteaza o evaluare prietenoasa: studentii sustin doua partiale in timpul semestrului a caror medie constituie nota finala. Primul partial se sustine dupa prima jumatate de materie parcursa, cel de-al doilea partial dupa urmatoarea jumatate de materie parcursa. Partialul e compus din teste grila care curpind complement simplu, multiplu si asocieri dar si doua subiecte sinteza care se trateaza pe scurt. Cursurile si modelel de intreabri sunt trimise studentilor de dr Taus in timp util.

LP-urile se tin in corpul K, fie in Laboratorul de Fiziologie, fie in cel de Fiziopatologie (dupa reorganizarea facultatii, ramane de vazut care sala va fi asociata definitiv Farmacologiei). Nici aici nu veti face experimente pe animale si nu veti prepara nimic. Grupele care vor tine LP-ul cu dr Taus vor citi prospecte de medicamente, vor exersa scrierea catorva retete. Grupele coordonate de dr Lorena Dima vor face probleme cu concentratii, vor examina cazuri ipotetice, vor scrie retete pentru fiecare clasa de medicamente studiata. Grupele coordonate de dr Dima vor sustine si o lucrare scrisa la LP in timpul semestrului din materia discutata si vor sustine si examen de LP (cel mai probabil – prescrierea unui medicament intr-un anume caz particular). Din pacate si la aceasta disciplina exista diferente intre ceea ce fac grupele coordonate de un cadru didactic si ce fac grupele coordonate de alt cadru didactic , fapt care va avantaja, respectiv va dezavantaja o serie de grupe.

Recomandare: data fiind formula de examinare lejera, studentii tind sa acorde importanta mai redusa Farmacologiei – e bine  sa o tratati cu multa seriozitate, sa parcurgeti toata materia cu atentie, chiar daca o mare parte din ea se uita si chiar daca intrebarile grila nu vor acoperi tot ce se preda- mai ales in sem 1 cautati sa stapaniti cat mai bine medicatia sistemului nervos, mai ales parasimpatomimetice/parasimpatolitice, simpatomimetice/simpatolitice, atata timp cat in semestrul urmator dar si la alte discipline se va discuta mereu de efectele acestor tipuri de actiuni.

HOMEOPATIE

Un curs pe care l-am parcurs in premiera la facultate la Brasov. Cursul e tinut de asist univ dr Madalina Buzescu (medic ORL cu specializare si in Homeopatie), o data la doua saptamani, in corpul K. Infiintarea acestui curs pare un prim pas important in reconsiderarea serioasa a rolului medicinii alternative in practica clinica. Cursul tinut de dr Buzescu lamureste pe de o parte functia, potentialul si spectrul de aplicabilitate a terapiilor alternative (asa cum este si homeopatia) si ofera si reperele acestei practici terapeutice.  Cand am parcurs eu cursul, cartea scrisa de dr Buzescu urma sa fie publicata , ea oricum exista in format electronic si va fi trimisa studentilor de coordonatorul disciplinei. Examenul este de tip grila si nu este deloc dificil. Desi cartea are in jur de 200 de pagini se insista mai mult pe legile homeopatiei si pe conceptele centrale, fara sa se ceara detalii de posologie (adica de prepapare si dozare) legate de o serie de plante sau extracte animale. In ciuda bizareriilor pe care le veti descoperi pe alocuri, macar principiile generale ale homeopatiei si experienta clinica a dr Buzescu sunt cat se poate de interesante.

Minighid al studentului de Anul I (partea a IV-a)

REPREZENTANTUL DE AN

Pentru ca fiecare promotie la Medicina are in jur de 100 de studenti si pentru ca exista o permanenta nevoie de comunicare intre profesori si studenti, in vederea unei bune organizari, fiecare promotie isi alege un student care sa reprezinte interesele colegilor in fata tuturor structurilor din facultate.

Reprezentantul de an este practic o interfata activa intre studenti si comunitatea academica si asigura un flux bidirectional al informatiilor (de la studenti la profesori, de la profesori la studenti).

Pentru a facilita comunicarea intre seful de an si studenti, este vital ca fiecare grupa sa isi aleaga, la randul ei, un reprezentant- astfel, daca anul este impartit in 5 grupe vor exista asadar 5 reprezentanti de grupa

Ce atributii are reprezentantul de an?

Reprezentantul de an trebuie sa asigure transmiterea informatiei cat mai rapid (chiar in timp real, daca este posibil). Pentru a realiza acest lucru este necesar ca studentii sa valorifice canalele de comunicare rapide:

– mailuri pentru fiecare grupa

– un grup de yahoo pentru tot anul

– un grup de facebook (cei care nu au conturi e recomandat sa isi faca, macar in acest scop, al asocierii cu grupul anului) pentru tot anul (e bine de asemenea ca studentii sa se inscrie si in grupul de facebook al facultatii: Medicina Brasov)

– reprezentantul de an trebuie sa detina mailurile grupelor, adresa grupului si desigur numele grupului de facebook si, in masura in care ii permit timpul si resursele, sa transmita informatiile pe care le primeste pe cat mai multe canale, cat mai rapid de la primirea informatiei

– in acest sens, accesul la internet este vital: cei care detin un smartphone sunt avantajati, putand trasmite informatiile oriunde s-ar afla.

Studenti <–> reprezentant de an -comunicare bidirectionala:

<–> corp didactic

<–>  secretariat

<–> reprezentant de grupa

<–>  reprezentant studenti in Consiliul Facultatii

<–> reprezentant studenti in Senatul Universitatii

a) Comunicarea

COMUNICAREA CU CADRELE DIDACTICE

– la inceputul fiecarui semestru, la sfarsitul primului curs/LP (al fiecarei discipline), reprezentantul de an se prezinta cadrului didactic, oferindu-si adresa de mail si numarul de telefon

– reprezentantul de an poate sa intrebe politicos daca poate primi la randul lui, adresa de mail si numarul de telefon al titluarului de curs (majoritatea cadrelor didactice sunt dispuse sa ofere aceste informatii)

– este vital ca inca de la primul curs, reprezentantul de an sa se asigure ca profesorul titular a mentinonat informatiile legate de: forma de examinare, posibilitatea obtinerii unor variante de subiecte, existenta unor lucrari scrise semestriale, bibliografia obligatorie pentru disciplina respectiva

– in masura in care cadrul didactic este de acord sa isi trimita materialele in format electronic pe care le foloseste la curs, reprezentantul de an va conveni cu titularul de curs felul in care se va proceda: daca  trimiterea materialelor pe mail va aveal loc in fiecare saptamana / la jumatatea semesterului / la finalul semestrului

– pentru a incuraja studentii sa invete din timp, este de dorit ca materialele trimise de profesor pe mail sa fie retrimise colegilor de catre reprezentantul de an imediat dupa ce acesta le-a primit

– reprezentantul de an NU transmite colegilor, fara acordul cadrelor didactice si in absenta situatiilor deosebite, numarul de telefon/mailul pe care l-a primit de la profesorii coordonatori – este deranjant si neproductiv ca fiecare cadru didactic sa fie bombardat de mailuri/telefoane de la diversi studenti care sa puna adesea aceleasi intrebari, in masura in care reprezentantul de an poate sa o faca o singura data, in numele lor si sa lamureasca pe toata lumea

– oricand profesorul/coordonatorul de LP poate sa comunice informatii legate de: reprogramarea unor cursuri, ore de LP reprezentantului de an si este bine ca informatia sa ajunga in timp util la colegi

– cand un cadru didactic intarzie mai mult de 15-20 de minute la un curs/LP , fara sa anunte studentii in prealabil, reprezentantul de an va contacta fie secretariatul/ fie direct pe cadrul didactic  pentru a obtine informatii in acest sens – NU este recomandat ca studentii sa paraseasca pur si simplu facultatea pe principiul “a trecut sfertul academic” (studentii e bine sa aiba in vedere ca intarzierile nu se datoreaza relei-vointe a cadrelor didactice ci unui fenomen de inteles: dat fiind faptul ca multe cadre didactice lucreaza si in spitale, pot interveni situatii neprevazute care sa le cauzeze intarzieri care nu pot fi adesea anuntate in timp util)

– este bine ca reprezentantul de an sa nu lipseasca de la cursuri, atata timp cat cadrele didactice pot dori oricand sa transmita informatii studentilor –daca se intampla insa ca reprezentantul de an sa lipseasca, colegii lui prezenti trebuie sa-i transmita informatiile

COMUNICAREA CU SECRETARIATUL

– este recomandat ca reprezentantul de an sa treaca periodic pe la secretariat pentru a verifica daca exista informatii relevante pe care sa le transmita colegilor

– este recomandat ca reprezentantuld e an sa solicite la inceputul fiecarui an universitar lista cu numele tuturor studentilor inscrisi in anul sau de studiu

COMUNICAREA CU STUDENTII DIN ALTI ANI

– este recomandat ca rereprezentantul de an sa obtina mailurile/numerele de telefon ale omologilor sai din anii mai mari si sa tina legatura cu ei – reprezentantii anilor mai mari pot oricand sa ofere lamuriri si informatii utile  legate de examene, probleme administrative

– este recomandat ca reprezentantul de an sa obtina datele de contact ale reprezentantilor studentilor in Consiliul Facultatii si Senatul Universitatii, astfel incat orice solicitare din partea colegilor sai sa poata fi tranmisa rapid si discutata in sedintele de Consiliu, Senat

b) Activitati periodice

FISELE DE PREZENTA LA EDUCATIE FIZICA

– in primele 3 semestre (Anul 1, si Anul 2 sem1) reprezentantul de an va strange, la finalul fiecarui semstru fisele de prezenta ale studentilor pentru disciplina Educatie Fizica

– este recomandat ca anuntul strangerii fiselor sa fie facut cu cel putin 2 saptamani inainte si repetat cat de des se poate.

– fisele se strang preferabil pe baza de semnatura (tocmai de aceea e bine ca reprezentantul de an sa aiba lista cu studenti) de la fiecare grupa, pentru a avea o dovada transparenta a faptului ca studentul si-a predat fisa – reprezentantul de an poate delega strangerea fiselor pe grupe, fiecarui reprezentant de grupa

– dupa strangerea fiselor, reprezentantul de an le poate depune la casuta postala a profesorului coordonator (pe Colina Universitatii – prof Badicu) in saptamana de presesiune / in prima saptamana de sesiune  – studentii care nu au predat la timp fisa reprezentantului de an isi vor depune singuri fisa in acelasi loc

PROGRAMAREA SESIUNILOR

– la finalul fiecarui semestru, reprezentantul de an este coordonatorul principal si partenerul de dialog al cadrelor didactice in planificarea sesiunii

– cu cel putin o luna inainte, reprezentantul de an va alcatui, impreuna cu colegii sai si cu profesorii o varianta de programare a examenelor in sesiune

– reprezentantul de an chestioneaza fiecare profesor in parte, legat de datele pe care acesta le prefera (se intampla adesea ca unii profesori sa aiba si alte activitati in sesiune- deplasari in strainatate, conferinte etc care sa le limiteze datele posibile de organizare a exaemnului) si va tine cont de acestea in programarea examenelor

– reprezentantul de an propune apoi o varianta de sesiune colegilor: preferabil 2 zile pentru fiecare examen (ex: Anatomie – 28 – 29 ian) – intr-o zi se programeaza jumatate dintre studenti, in cealalata zi se programeaza cealalta jumatate. Examenele scrise se pot programa si intr-o singura zi, cu conditia ca titualrul de disciplina sa isi asume faptul ca va comunica rezultatele in maxim 48 h. Daca se opteaza pentru o singura zi, examenul se poate da intr-o singura tura (tot anul deodata) doar daca: exista cel putin 2 supraveghetori simultan in 2 sali de examinare sau examenul se poate da in 2 ture (jumatate de an + jumatate de an) la ore diferite in aceeasi sala.

– varianta de sesiune propusa se DISCUTA de mai multe ori cu colegii, se pot propune variante alternative, modificari – procesul discutiilor nu va fi usor si niciodata nu vor putea fi multumiti toti studentii (jn fond, e vorba de parerile a cel putin 100 de oameni) –  se pot face discutii inainte de cursuri, polluri pe facebook etc

– este vital ca planificarea sa se faca transaparent, sa se explice dificultatile interente si sa se ajunga la un compromis astfel incat studentii sa nu se simta nedreptatiti

– se va ridica intotdeauna problmea ordinii intrarii in examen: in general intrarea se face in ordinea grupelor, alfabetic – daca studentii din primele grupe se pot considera nedreptatiti sistematic pentru ca vor avea mereu o zi in minus de invatat pentru fiecare examen (atata timp cat vor intra mereu primii) se poate avea in vedere schimbarea ordinii grupelor, cu acordul colegilor si a cadrului didactic (in loc sa intre grupele 1,2,3,4 etc sa se intre in ordine inversa: gr 12,11,10,9 etc) – e foarte putin probabil sa se accepte o amestecare totala a grupelor (o ordine aleatoare de tipul gr 1,5,7,12,3 etc) – deci va trebui sa optati intre ordinea crescatoare si descrescatoare

– este preferabil (deci NU e obligatoriu) ca examenele cele mai grele sa fie programate in prima jumatate a sesiunii (atata timp cat randamentul studentilor scade vertiginos in utlimele saptamani de seisune), daca se poate intercalate de un examen mai usor, pentru a valorifica la maxim resursele si eforturile studentilor

Image

– dupa ce se ajunge la o varianta de sesiune votata de o majoritate a studentilor, reprezentantul de an va completa, impreuna cu cadrul didactic,  fisa cu programarea sesiunii – fisa trebuie sa cuprinda:

– NUMELE DISCIPLINEI,

– CADRUL DIDACTIC COORDONATOR,

– ZILELE PROGRAMATE pentru examen,

– ORELE PROGRAMATE PENTRU EXAMEN (care vor fi stabilite de cadrul didactic) – neaparat atat ORA DE INCEPERE cat si ORA DE INCHEIERE A EXAMENULUI

– SEMNATURA CADRULUI DIDACTIC

– cand fisa de sesiune este completa, ea poate fi transmisa secretariatului (cam cu o saptamana –doua inainte de inceperea sesiunii) care va REPARTIZA SALILE pentru fiecare examen

– la final, dupa ce planul de sesiune e inregistrat la secretariat, e bine ca reprezentantul de an sa transmita situatia definitiva a planificarii, cu tot cu salile programate de secretariat.

FISELE DE PRACTICA

– la finalul semestrului 2, in fiecare an, cam cu o luna inaintea inceperii sesiunii reprezentantul de an anunta necesitatea exprimarii optiunilor de practica ale studentilor din anul sau

– practica de vara este obligatorie (valoreaza 2 credite) – 180 de ore (cam 4 saptamani) intr-un spital privat sau de stat (fie el judetean, orasenesc), obligatoriu sectie cu paturi(deci nu se poate face, oficial, practica la cabinete medicale individuale, policlinici sau in sectii de Radiologie, Medicina Legala, Laborator – care nu au paturi) si poate fi efectuata imediat dupa incheierea sesiunii de vara pana in septembrie (intervalul in care se efectueaza practica ramane la alegerea studentului in aceasta perioada)

– fiecare student completeaza intr-un tabel optiunea sa pentru practica de vara (pe propria lui responsabilitate-  se presupune ca studentul s-a interesat, a vorbit cu medici in spital care stiu de venirea lui) – se completeaza:

– NUMELE SPITALULUI

– SECTIA

– ORASUL

– studentii care nu au reusit sa gaseasca un medic coordonator, vor trece in tabel: repartizare prin facultate – asta inseamna ca facultatea il va distribui pe studentul respectiv la o sectie/ un medic, dupa posibilitati (nimeni nu ramane insa lasat la o parte)

– cu o saptamana inainte de sesiune, reprezentantul de an preda secretariatului lista cu optiunile exprimate de studenti  (pentru ca activitatea sa se desfasoare mai rapid, completarea listelor poate fi delegata sefilor de grupa)

– in perioada sesiunii, reprezentantul de an va ridica ADEVERINTELE DE PRACTICA intocmite de secretariat, pe baza optiunii exprimate de fiecare student – reprezentantul de an va imparti fiecarui student, pe baza de semnatura, adeverinta sa de practica (daca unii studenti sunt de negasit sau nu isi ridica adeverinta de la reprezentantul de an, reprezentantul de an va putea lasa adeverintele ramase la secretariat).

– adeverintele de practica reprezinta dovada parcurgerii stagiului de practica si trebuie completate obligatoriu la finalul stagiului

– pe adeverinta trebuie sa apara: numele studentului, perioada desfasurarii practicii de vara, nota obtinuta la practica,  parafa+ semnatura sefului de sectie, parafa+semnatura+nume coordonator de practica + stampila rotunda a spitalului

– adeverintele de practica trebuie completate si returnate secretariatului – cei care locuiesc in Brasov trebuie sa le aduca pana la 1 septembrie, cei care nu locuiesc in Brasov le pot aduce pana la mijlocul lunii septembrie

–> CINE POATE FI REPREZENTANT DE AN?

– orice student din anul respectiv

– calitati recomandate

– seriozitate, responsabilitate, diplomatie, bune capacitati de comunicare, rabdare, onestitate, transparenta

– reprezentantul de an trebuie sa castige si sa mentina increderea colegilor sai- asta inseamna:

– sa trimita la timp tuturor colegilor informatiile si materialele primite de la profesori/reprezentanti in consiliu, senat, secretariat

– sa transmita cadrelor didactice, ori de cate ori e nevoie, solicitarile si nelamuririle studentilor

– sa incurajeze un cadru deschis si democratic de luare a deciziilor in privinta sesiunii, recuperarilor etc

– sa nu ia decizii  preferentiale, favorizandu-si prietenii, colegii de grupa

– sa fie onest si sa exprime nemultumirile si neintelegerile aparute in raport cu cadrele didactice, cu fermitate si politete

– sa medieze conflictele aparaute intre colegi, intre studenti si cadrele didactice, urmarind o finalitate constructiva intotdeauna

– reprezentantul de an va fi supus unei activitati provocatoare: va avea de rezolvat probleme imprevizibile, va trebui sa dea multe telefoane si sa trimita multe emailuri si mesaje, va avea de repetat adesea pana la exasperare o serie de informatii colegilor care nu sunt la curent cu ce s-a trimis pe mail/grupuri de facebook dar va fi primul care intra in posesia materialelor de studiu si va avea satisfactia implinirii unor activitati variate

–>CUM SE ALEGE REPREZENTANTUL DE AN?

– intentia de candidatura se poate exprima pe loc in ziua alegerilor (care va fi anuntata de Studentul Senator) – undeva in luna noiembrie in general

– este bine totusi ca cei care doresc sa candideze sa isi anunte intentia colegilor din timp si chiar sa se faca cunoscuti, sa interactioneze cat mai mult cu colegii pana la data alegerilor

– prin vot secret, la inceputul primului an universitar, in prezenta  Studentului Senator – majoritate relativa (candidatul care primeste cele mai multe voturi )

– din momentul alegerii, reprezentantul de an va transmite colegilor numarul sau de telefon si adresa de mail si isi va asuma responsabilitatile mentionate

– reprezentantii de an sunt alesi pe o perioada nedeterminata (in mod normal, ei raman in functie pana la terminarea facultatii dar daca exista nemultumiri din partea colegilor sau daca de bunavoie reprezentantul vrea sa renunte la functie se pot face alte alegeri).