Minghid al studentului de Anul I (partea a V-a)


Mărturisesc că am avut rețineri în ceea ce privește extinderea, cu încă un articol, a Minighidului studențesc de Anul 1 (deși probabil că bobocii sunt cei mai anxioși și curioși să îmblânzească negura academică a primului lor an universitar la medicină), un articol care să dea câteva repere despre disciplinele și bibliografia aferente Anului 1.  Reținerile mele au fost asociate în principiu unor motive mai degrabă administrative – faptul că a trecut ceva vreme de când am terminat Anul 1, faptul că s-au produs niște schimbări semnificative în organizarea materiei și în predarea Anatomiei, după retragerea deloc glorioasă a  profesorului Onisâi, faptul că s-au introdus o serie de discipline noi pe care eu nu le-am parcurs. În plus, aș mai adăuga un motiv  – detașarea de experiența emoțională și intelectuală a bobocului, de entuziasmul dar și de anxietățile trăite la vremea respectivă, îmi dau un oarecare sentiment de impostură, de înstrăinare în a mai detalia amănunte despre anii preclinici – e ca și cum teritoriul ăla, pe care l-am înstăpânit la un moment dat nu mai e al meu, nu mai îmi aparține de drept. Cu toate astea, până când un alt boboc va lua inițiativa în a împărtăși experiențe mai proaspete, mai la firul inițierii recente, mă gândesc că măcar câteva din elementele sugerate mai jos își vor păstra un grad de relevanță și peste ani.

Ca proaspăt boboc la medicină, instalat în cămin sau răsfățat în căsuța părinților mândri de odrasla lor (doar a intrat la medicină fata/băiatu lu tati și mami), băgat în sperieți de discursul grav al conducerii de la deschiderea anului universitar (care nu cred că se va schimba peste ani – studenții trebuie băgați în viteză încă înainte de primul curs, mai ales că nu-și dau ei încă seama în ce au intrat), nu va fi cazul să te agiți prea tare ca să nu faci spume și să-ți pierzi bulele energiei și entuziasmului înainte de vreme. Fii cât mai relaxat și mai calm posibil, chiar dacă întreg universul academic va căuta să te deraieze din starea zen.

În primul rând înarmează-te cu răbdare – primele două săptămâni ale anului universitar îmbracă un caracter haotic: secretariatul pare împotmolit și secretarele dau în brânci de treabă și asta pentru că finalul lunii septembrie e copleșitor pentru ele – încheieri de situații, semnături și întocmiri de tot felul de documente, prelucrat cataloage etc etc (ia în considerare faptul că ultima sesiune care trebuie rezolvată administrativ se încheie uneori chiar și în prima sau a doua zi a noului an universitar și că volumul de documentație care cuprinde 3 specializări, plus masterat, plus doctorat, plus necesitățile cadrelor didactice și rezidenților nu e tocmai mic) – deci să nu te miri de cozile mari la care va trebui să aștepți, de faptul că programul cu publicul ține doar 2 ore (și da, secretarele chiar fac o mulțime de alte lucruri atunci când nu interacționează cu studenții), de eventualele  situații în care te vei simți repezit sau în care ți se va părea că ești expediat cu nerăbdare și se va mai  și ridica pe tonul la tine  – nu are sens să iei lucrurile personal, nu are nimeni nimic cu tine, e pur și simplu mult stres adunat în multe zile. Aceleași recomandări legate și de eventualele audiențe/întâlniri cu conducerea (Decan/Prodecani) – toți sunt foarte ocupați în perioada asta, deci va trebui să fii perseverent și răbdător dacă ai nevoie să discuți și să primești semnături/informații direct de la ei -e preferabil să insiști doar dacă ai chestiuni realmente urgente (probleme cu cazarea de ex), nu dacă vrei reducere/scutire de taxă ( dacă ești pe locurile cu taxă, cererea pt așa ceva poate să mai aștepte cel puțin o săptămână).

În al doilea rând examinează cu atenție orarul (dacă e afișat, dacă nu, mai ai puțintică răbdare și verifică siteul facultății – n-are sens să toci secretarele cu aceeași întrebare la care probabil nu vor avea un răspuns clar) și încearcă să îl descifrezi, folosindu-te de ajutorul colegilor mai mari sau de sugestiile de interpretare pe care le-am postat și pe blog. Dacă nu sunt afișate listele cu grupe, nu intra în panică, poți să estimezi, după numele tău ca în ce grupă te afli (o grupă are cam 20 de studenți, în an sunt în jur de 100 de studenți, deci o estimare se poate face). Lămurește-te cât mai repede unde se localizează sălile de LP ( măcar pt materiile importante  – Biochimia e lângă sălile de curs, Anatomia e la subsol), găsește-ți câțiva colegi, schimbă numere de telefon/adrese de mail, eventual ieșiți la o bere să vă cunoașteți. Ai în vedere faptul că orarul s-ar putea să sufere modificări succesive în primele săptămâni, deci e bine să verifici ZILNIC avizierul secretariatului.

Cele mai urgente achiziții pe care ar fi bine să le faci din primele săptămâni sunt HALATUL și ATLASUL DE ANATOMIE. Orice altceva, bonete, mănuși, truse de disecție etc pot aștepta liniștite, nu sunt o prioritate.

HALATUL – la orice lucrare practică, cu foarte puține excepții, cadrele didactice vor solicita ca studenții să poarte halat -desigur, la primele LP-uri va exista o anumită indulgență, dar după o săptămână-două să nu te mire dacă ți se va sugera că nu poți participa la LP din cauză că nu ai halat la tine. Halatul e bine să fie alb, nu contează dacă are mânecă scurtă sau lungă.  Ideal ar fi să ai cel puțin 2 halate (ca să ai mereu unul de schimb, preferabil unul cu mânecă lungă și unul cu mânecă scurtă – mai ales pentru sezonul cald). La Brașov, halate și alte accesorii medicale (costum de spital, papuci de spital, instrumente de disecție) poți găsi la magazinele de tehnico-sanitare Donis (pe strada Michael Weiss în centrul vechi) sau la Bala Medika (intersecția străzilor Calea București cu Uranus).

ATLASUL DE ANATOMIE – celălalt instrument de care vei avea mare nevoie încă de la primele LP-uri și cursuri de Anatomie.

– prima întrebare CE ATLAS? – probabil toată lumea va fi făcut rost sau va fi primit cadou celebrele cărți ale lui Victor Papilian – Anatomia omului în 2 volume, imediat după ce au dat admiterea la facultate.  Atrag atenția că volumele de Papilian sunt mai degrabă manuale, decât atlase: deși utile pentru conținutul textual, nu vor fi de foarte mare ajutor în reprezentarea vizuală, atâta timp cât ilustrațiile sunt destul de sărace și sunt și alb-negru. Cel mai popular atlas de Anatomie (deci o carte cu planșe ilustrate) rămâne ATLAS DE ANATOMIE UMANĂ- Frank Netter – ediția în limba engleză sau română, nu contează (nu contează nici dacă e ediția a 4-a sau a 5-a sau a 6-a esențialul tot ăla e). Cartea circulă în 2 variante: una cu coperți necartonate și foi care nu sunt lucioase (calitatea vizuală e ceva mai redusă, dar nu prea mult) și una cu coperți cartonate și foi lucioase evident mai scumpă.

netterin engleza, editia aniversara a Netterulului ajunsa ,la randul ei, la a 6-a editie

Alte variante, mai puțin populare: Sobotta (care e mai scump decât Netter, îl găsești mai greu prin librării), Gray s Anatomy for Medical Students – R.Drake, A.Wayne, Adam Mitchell (Churchill and Livingstone) -ai grijă ce ceri la librărie, să nu îți dea ăia pachetul cu serialul pe DVD,  sau Sinelnikov (ăsta nu e de găsit prin librării și e destul de vechi) și dacă sunteți norocoși puteți să dați prin vreun anticariat sau la bibliotecă peste Testut- Traite D Anatomie Topographique  -piesă rară de la 1920, ediție franceză dar cu ilustrații color frumoase.

Grays-anatomy2014-08-23 18.38.52cam asa arata cartea dupa care studiau invataceii francezi la inceputul secolului – Testut.

2014-08-23 18.40.20O pagina din Testut

În afară de astea devenite un soi de clasice universale ale facultăților de medicină, au apărut, în ultimii ani tot felul de atlase mai mult sau mai puțin complexe gen: Atlas de anatomie (440 pagini- Editura Aquila 93), Anatomie clinica-fundamente si aplicatii (Editura Callisto) si alte câteva – dat fiind faptul că la început vă va fi greu să apreciați dacă acestea acoperă un nivel de detaliu suficient,  recomandarea mea e să rămâneți conservatori și să optați pe variantele deja probate de mediciniști – nu vă împiedică nimeni, desigur să dați o raită prin librării și anticariate și să comparați, să cântăriți – raportați-vă ca referință  la atlasele consacrate în studiul medicinii (Netter, Sobotta, Gray) mai ales că pe niciunul nu o să scrie: folosit de studenți, bun pentru facultate etc. E de reținut de asemenea că, în principiu, un singur atlas, dacă e ales bine ales, e suficient pentru toată Anatomia pe care o veți studia în facultate and beyond. Iar dacă vă va roade curiozitatea (da oare cum era asta ilustrat în ălălalt atlas, da fir-ar să fie că nu înțeleg traiectul ăsta, da unde dracu e găuricea de care ni se vorbea la LP?) puteți foarte bine să căutați celelalte atlase în format electronic – cam toate se găsesc și în varianta asta  (inclusiv combinate cu tot felul de soft-uri cu teste de verificare și alte aplicații).

– a doua întrebare: DE UNDE SĂ IAU ATLASUL? – Netterul îl veți găsi în librării (la Brașov – sigur îl găsiți la Librăria Șt.O.Iosif pe str Mureșenilor 14) și pe librăriile/anticariatele virtuale și la colegii din anii mai mari (dacă găsiți studenți care vor să îl vândă – nu toți vor să o facă). Desigur, dat fiind faptul că prețurile sunt destul de mari pt un Netter cartonat cu foi lucioase- 300-500 de RON, va persista tentația să optați pentru varianta necartonată și cu foi ordinare (ilustrațiile sunt aceleași și tot color, calitatea vizuală diferă foarte puțin, dar rezistența hârtiei e net inferioară) pe care o găsiți și la 100-150 de RON. Mai sunt și variantele de atlase la mâna a doua sau prin anticariate, dar puțin probabil să coborâți sub 100 de RON. E bine să ai în vedere totuși că atlasul de anatomie poate fi o investiție pe termen lung- probabil dintre toate cărțile pe care le vei acumula în facultate și după facultate, atlasul de anatomie, cu puține excepții, va fi biblia pe care o vei putea folosi și mai târziu, în diferite scopuri (inclusiv pe post de obiect în care să dai cu capul, după sesiunile în care te vei plictisi de spațiile generoase oferite de pereții din cameră), pe care vei putea ajunge să o lași moștenire odraslelor (și îți imaginezi: șampanie desfăcută, bătăi pe umăr încurajatoare, atlas legat cu fundiță roșie – unul din rarele momente când vei mai putea să-ți desprinzi progenitura de ecranele deviceurilor electronice de tot soiul)- dacă n-ai fantezii din astea și dacă știi că vrei o specialitate care nu implică cunoașterea tuturor ramurilor arterei carotide externe sau a conținutului trigonului lui Scarpa, atunci poți opta liniștit pentru variantele cele mai ieftine: second hand sau necartonate (asumând riscul ca la încheierea semestrelor de Anatomie, atlasul să își dea obștescul sfârșit și foile să se împrăștie îndoite și pătate). Dacă poți face un mic sacrificiu financiar și dacă ai încredere în tine că nu ai cuve de buldozer pe post de mâini, varianta cartonata și lucioasă a atlasului va fi tovarășul tău de drum mereu tânăr și frumos chiar și peste 20 de ani.

Mai târziu, în timpul semestrului (undeva prin noiembrie) se va pune problema trusei de disecție. Ea ar trebui să conțină obligatoriu – pensă Pean, Kocher, bisturiu, foarfecă – alte chestii gen sondă canelată și alte tipuri de foarfeci sunt mai mult sau mai puțin inutile. Nu contează dacă bisturiul e cu lame de unică folosință sau bisturiu metalic, dintr-o bucată (care e ceva mai scump și care teoretic se poate steriliza), nu e obligatoriu să faci rost de mănuși chirurgicale (măcar o dată merită să iei contact direct cu consistența țesuturilor – poți să lucrezi la disecții și direct la piele, dacă nu ai răni deschise), dar e bine să ai mască chirurgicală, poate chiar și ochelari pentru că vaporii de formol o să te facă să plângi și o să-ți gâdile neplăcut gâtlejul (mască și mănuși găsești la farmacie). Truse de disecție ai putea găsi la magazinele amintite (Donis pe Michael Weiss, Bala Medika pe Calea București) dar și pe tot felul de magazine online – prețurile se învârt undeva între 50 și 100 de lei. Trusa de disecție nu e totuși un must-have – ținând cont de faptul că nu toți studenții vor dori în cele din urmă să facă disecție (care e o treaba laborioasă și poate deveni plicticoasă pentru mulți), vei putea împrumuta instrumente de la colegi/asistentul de grupă și vei putea asista și fără să pui neapărat mâna pe bisturiu. Alte obiecte de care vei auzi probabil de genul: trusă cu oase/mulaje anatomice, schelet din materiale compozite sunt scumpe și cvasiinutile (sunt investiții pe termen scurt, costisitoare care, dincolo de faptul că îi vor băga în sperieți pe cei de acasă, își vor depăși utilitatea, după promovarea examenelor).

Ce materii studiezi în Anul 1?

ANATOMIE  ȘI EMBRIOLOGIE- da, disciplina aia nasoală de care au auzit toți, ea se ridică la nivelul reputației anunțate: e horror, e agasantă și e prea puțin probabil să o biruiești complet vreodată (întotdeauna va mai rămâne un rest pe care îl vei fi omis). E necesară, fără îndoială și e intrarea în pâine care îți face încălzirea cu volumul mare de informații pe care îl vei avea de îngurgitat ulterior. Studiul Anatomiei începe cu studiul membrelor, continuă cu organele din torace și abdomen și se încheie glorios în Anul 2, cu elementele capului gâtului, sistemul nervos și analizatorii. Așadar în Anul 1 semestrul 1 vei studia anatomia aparatului locomotor (oase, articulații, mușchi precum și vascularizația și inervația acestora) dar și embriologie – la Brașov, Embriologia nu constituia o disciplină separată, e integrată în cursul de anatomie – în semestrul 1 înveți embriologie generală – adică afli despre cum se dezvoltă organismul uman din momentul concepției și până la naștere (sunt tot felul de repere zilnice și săptămânale care mai de care mai ușor de încurcat). Cursul are 2 ore și e ținut   de șef lucr dr Costache Cristea, o dată pe săptămână. LP-urile sunt coordonate de șef lucr dr Costache Cristea, asist univ dr Toma Sebastian, asist univ dr Adrian Butnariu și se țin în sălile de la subsolul corpului K (în loc să urcați scările spre sălile de curs, intrați la parter, în zona Asistenței Medicale și coborâți la subsol). La LP aveți nevoie de halat- în prima parte veți studia osteologia și abia mai târziu începeți să studiați mușchii, vascularizație, inervație și să treceți la studiul pe cadavru (iar când se va întâmpla asta, entuziasmul primei disecții va fi neutralizat de explozia de informație care vine odată cu ea).  Pe parcursul semestrului s-ar putea să susțineți lucrări de verificare anunțate din materia predată (care să vă stimulezze să puneți mâna pe materie) care vor conta sau nu la examenul final (veți fi anunțați de asta). Examenul de LP, pentru generația mea, a constat în recunoașterea elementelor osoase indicate de asistent (după ce îi arătai cum se orientează osul – treabă care se lasă cu umor involuntar când pui totul în oglindă sau cu capul în jos) sau a unor formațiuni anatomice pe cadavru (asistentul îți indica o formațiune, gen nervul radial și te întreba ce e acolo) – nu prea s-a picat la examenul practic.  Examenul mare este oral – se trac bilete care includ subiecte atât din partea de embriologie cât și din partea de anatomie. De reținut e că prima condiție ca să promovezi disciplina asta  e să te prezinți la examen – și pe cât de banal și stupid sună, vei înțelege ideea asta cu câteva zile înainte de examen, când mulți studenți  vor intra în panică și vor opta să absenteze, de teamă să nu se facă de râs/ că n-au învățat destul/ că oricum pică etc. Dacă ai ținut totuși cont de recomandările din partea a III-a a minighidului, cu siguranță că are sens să  încerci, să nu dai cu piciorul unei șanse gratuită de a-ți testa măcar reacțiile în condiții de stres și a te dumiri ce vor ăia de la catedră de la tine, indiferent de rezultat.

În semestrul 2, vei studia viscerele abdominale, vascularaziția și inervația lor, precum și organele din torace, eventual aparatul genital (aparatul genital a fost mereu ceva lăsat la urmă și amânat de pe un semestru pe altul, deși buturuga mică a răsturnat carul mare- adică tocmai subiectele din genital au anihilat verile restanțierilor). Tot în semestrul 2 vei studia și embriologia specială – adică vei primi informații legate de felul în care are loc dezvoltarea intrauterină a fiecărui organ predat (intestinele și glandele anexe ale tubului digestiv parcă trăiesc un coșmar continuu – atâta se agită și se rotesc, ba ies, ba intră în cavitatea abdominală, sunt de groază). La LP nu va mai fi atât de important contactul cu cadavrul, cât mai degrabă cu gălețile pline de organe – n-o să uiți cum e să ții o inimă sau un plămân în mână. Rigorile de examinare sunt similare semestrului 1: lucrări scrise în timpul anului, examen practic oral cu idenitifcare de elemente anatomice și examen mare oral.

Materiale bibliografice: în afara atlasului de anatomie, a cursurilor predate și a cărților care ți se vor recomanda (nu cred că au rămas aceleași de pe vremea când preda profesorul Onisâi, ținând cont că disciplina s-a reorganizat nițel) și pe care le vei găsi la bibliotecă,  ai mai putea folosi (dar nu e obligatoriu) pt partea de LP, utilă pentru disecții: Ion Albu, Radu Georgia, Francisc Grigorescu Sido- Anatomia omului- Îndrumător de lucrări practice – Editura Național (o găsești la Librăria Șt.O.Iosif din Brașov – costă în jur de 30 de RON).

Utile vor fi și: Ion Albu – Angiologie și nervi spinali, Ion Albu- Inima și nervii cranieni, Ion Albu- Anatomie topografică – de negăsit în librării, mai degrabă la bibliotecă și studenți. În ultimii 2 ani, Editura Farma Media de la Târgu Mureș a scos o serie de cărți de buzunar – gen Breviar de Anatomie -Sander, Schwarz  pe care le-ai putea găsi utile- se găsesc în librării.

Mai presus de cărți, când vine vorba de a învăța Anatomie în secolul XXI, consultă cu încredere disecțiile înregistrate pe youtube – sunt făcute pe cadavre proaspete, de profesioniști, explicite și didactice – recomand mai ales seria de video-uri de la Sapiens Medicus: http://www.youtube.com/watch?v=F2sSVWEdjWQ

2014-08-23 18.42.40

BIOCHIMIE – cealaltă disciplină care îți va da serios de furcă, mai ales dacă nu te-ai prea omorât cu chimia în liceu și doar formula glucozei îți provoacă groază (mai ales când o să auzi că asta se asociază cu obiecte și spații de uz casnic – gen baie și scaun -nu, nu glumesc). În semestrul 1 vei studia elemente de biochimie generală – vei lua pe rând categoriile de elemente organice care intră în compoziția structurilor vii: glucide, lipide, proteine și te vei dumiri în legătură cu proprietățile lor fizice, chimice, cu structurile în care sunt incluse, cu felul în care se identifică și se dozează. Asta înseamnă că vei avea de lucru cu ceva reacții chimice , dar totuși ele nu  vor fi atât de numeroase precum vor fi cele din semestrul următor. Vei mai primi și câteva repere despre hormoni, acizii nucleici și membranele celulare. Cursul a fost ținut de prof univ dr Gheorghe Coman și conf univ dr Mihaela Badea – o dată pe săptămânî, câte 2 ore – e FOARTE recomandat să participați și să luați notițe, mai ales că lucrurile sunt sistematizate și explicate uneori mai bine decât în carte de titularul de curs. La LP îți vei însuși ceva tehnici de laborator evocate la curs (de ex: titrarea aminoacizilor) și vei exersa câteva probleme cu concentrații la care te vei încurca în unități de măsură (micro, pico , 10 la minus cât?, cum e treaba cu echivalenții și numerele de oxidare?). Examenul de LP a fost scris și a constat în rezolvarea unor probleme și tratarea unui subiect teoretic (nu a picat nimeni). Pe parcursul semestrului s-au susținut, în timpul cursului,  2 module – unul în toamnă (cam pe la mijlocul semestrului) și unul în iarnă (la ultimul curs) – modulele constă într-o serie de întrebări grilă din materia predată, care se rezolvă contratimp și la care trebuie să iei minim nota 5 pentru a putea participa la examenul mare (cei care nu s-au prezentat/nu le-au luat în timpul semestrului au putut să  susțină din nou modulele chiar înainte de examenul mare din sesiune). Examenul mare a fost oral și a fost de neuitat – răbdarea profesorului Coman este infinită – se produce un duel psihologic în urma căruia aproape de fiecare dată studenții cedează, se lasă cu hipoglicemii, leșinuri, plânsete – dar asta nu pentru că examinatorul e răuvoitor și intimidant ci pentru că e onest de exigent și vrea să îi demonstrezi că ai înțeles materia – asta înseamnă că după ce tragi biletele, ai timp de pregătire în bancă, ieși apoi la tablă și îți prezinți subiectele (scrii și reacții sau faci scheme dacă ți se cer) apoi cel mai adesea urmează întrebări sau dezaprobări pe care, dacă nu le întâmpini cu răspunsuri adecvate, ești invitat să iei loc din nou în bancă să te mai gândești (sau să schimbi biletul, scăzându-ți-se din notă) – sportul ăsta cu du-te-vino din bancă la catedră poate dura chiar și ore întregi, până când studentul renunță sau profesorul îl felicită că a scos-o la capăt.

2014-08-23 18.44.24– impodobeste, mamă, Ciclul Krebs si nu te intrista ca am uitat enzima care catalizeaza transformarea acidului citric.

În semestrul 2 Biochimia va deveni probabil chiar mai copleșitoare decât Anatomie- vei pătrunde în tainele metabolismului și în jungla de reacții prin care organismul își procură energie, își elaborează elementele necesare și scapă de produșii nefolositori – totul va fi relativ OK, când vei studia partea de enziomologie, dar se va complica destul de nasol, când vei ajunge la TCA – adică ciclul acizilor tricarboxilici, adică ciclul Krebs și de aici la glicoliză, gluconeogeneză, B oxidarea acizilor grași și așa mai departe. Vor fi multe reacții pe care va trebui să le înveți (studenții din generația mea am fost cam analfabeți biochimic vorbind, poate de aia ni s-a părut mai greu) atenție la ultimele capitole cu poluarea, echilibrul mineralelor în organism pe care lumea nu se mai sinchisește să le citească (pentru că e hipnitizată de lanțurile interminabile de reacții chimice) dar care apar pe subiecte și nu sunt trecute cu vederea de evaluator. Nu în ultimul rând vei studia și ceva imunochimie (adică tot felul de tehnici care utilizează interacțiunea antigen-anticorp pentru a evidenția patologii) – asta a constituit subiect separat la examen, pe care le veți aprofunda la LP. Rigorile de examinare sunt identice cu cele din semestrul 1: examen de LP, 2 module în timpul semestrului, examen mare oral (subiecte din enzimologie, metabolism, imunochimie).

2014-08-23 18.41.252014-08-23 18.42.17

Materiale bibliografice – 2 la număr, suficiente pentru promovarea examenelor: BIOCHIMIE DESCRIPTIVĂ – sub redacția prof Gheorghe Coman, Editura Universității Transilvania, 2009 (pentru Biochimia de sem 1), BIOCHIMIE METABOLICĂ – sub redacția prof Gheorghe Coman , Editura Universității Transilvania, 2011 (pentru Biochimia de sem 2) – se găsesc la bibliotecă, la studenții din anii mai mari. S-ar putea ca titularii de curs să vi le pună la dispoziție, spre cumpărare, încă de la primele cursuri

BIOFIZICĂ – o disciplină nu foarte dificilă, e probabil printre puținele materii care îți va aminti de liceu și de laboratorul de fizică de pe vremea aia. Biofizica studiază fenomenelor fizice implicate în funcționarea sistemelor biologice, efectele biologice ale factorilor biofizici și elaborarea de tehnici pentru cercetarea sistemelor biologice- dacă definiția asta sună prea abstract, atunci gândește-te că vei studia  capitole de genul apa în sistemele biologice (deci, dă-i cu proprietățile fizice și structura apei, dă-i cu fizica moleculară, cu tensiunea superficială, adsorbția – deci nu absorbția, da?),  proprietăți electrice ale soluțiilor, biomecanica (chestii care te vor ajuta vag, la anatomie și fiziologie), elemente de hemodinamică (treabă care ar trebui să îți fie utilă pt Fiziologia din Anul 2, sem 2, dar cine își mai amintește mare lucru până atunci?), bioelectrogeneză celulară, efectele radiațiilor etc. Cursul e ținut o dată pe săptămână de șef lucr dr Monica Florescu. LP-urile s-au ținut în laboratoarele de fizică de pe Colina Universității și au constat în efectuarea unor experimente, pe grupuri de studenți care au implicat presiune, curent electric, magnetism, completat tabele și făcut calcule de pe urma cărora nu am rămas cu mai nimic  – dar ai ocazia, dacă nu prea ai avut de a face cu asta în liceu, să înțelegi măcar un protocol și o activitate experimentală, să-ți faci o idee despre asta. Examenul de LP a constat în prezentarea dosarului cu experimente făcut în timpul semestrului (au fost multe nereguli în multe situații), examenul mare a fost grilă și s-a dat pe calculator, întrebări cu variante de răspuns sau cu spații lacunare.

Material bibliografic: am folosit doar materialele trimise de titularul de curs.

INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ – cea mai inutilă materie a semestrului I – deși teoretic ar trebui să îți ofere repere și elemente utile mai ales pentru Anul 6, pentru partea de procesare biostatistică pe care se pune atâta accent în lucrările de licență (dar lipsește cu desăvârșire…), cursul e mai degrabă o colecție de chestii abstracte și greu de digerat dacă n-ai avut contact cu statistica și algebra în liceu – elemente de analiza datelor (sună foarte provocator – reguli generale în construcția intervalului pentru valorile cantitative?), indicatori de dispersie, modele de distribuție – jumătate dintre ele probabil că nu le vei înțelege iar cealaltă jumătate probabil o vei uita în câteva zile după examen. Cursul a fost ținut de conf univ dr Ioan Moleavin o dată la 2 săptămâni. LP-urile se țin în Corpul J în laboratorul de Informatică (grupele din generația mea au fost coordonate de asist univ Adrian Rotaru) – la LP-uri am avut parte de o activitate haotică care a inclus realizarea unor tabele în Excel și crearea de directoare (adică chestii de utilizare elementară a PC-ului). Despre examenul de LP nu mai îmi amintesc nimic. Examenul mare a fost scris, tip sinteză- de tratat vreo 2-3 subiecte – notele au fost pur și simplu aleatoare (în generația mea au fost destui picați care au dat examenul chiar și de 2-3 ori, până au prins norocul să primească notă de trecere – efectiv nu părea să conteze ce scrii).

Material bibliografic: dacă găsiți ceva util, puteți să-mi comunicați și mie

ISTORIA MEDICINII – un curs destul de simpatic la care te vei distra aflând cum încercau anticii să o scoată la capăt invocând zeii, cum credeau ei că inima adăpostește conștiința morală, cum smulgeau ei polipii nazali cu nuiaua și alte tehnici și perspective pline de imaginație. Cursul a fost ținut o dată la 2 săptămâni de prof univ dr Liliana Rogozea (asta, când doamna profesor se prezintă la curs și nu trimite înlocuitori). LP-urile au fost cvasininutile- s-a reluat și s-a completat materia de la curs, apelându-se exclusiv la conținutul suportului tipărit. Evaluarea a constat într-un examen scris , tip sinteză cu mai multe subiecte (da, se cam copiază – sociologia medicală nu are demnitatea Anatomiei).

Material bibliografic: Istoria medicinii universale- Liliana Rogozea- Editura Universității Trnasilvania, 2000 – de găsit la studenți și la bibliotecă

BIOLOGIE CELULARĂ și MOLECULARĂ -o disciplină  la care vei învăța despre structura și funcționarea celulei -adică un fel de anatomie la microscop. Vei lua fiecare componentă pe rând: membrana, citoplasma, nucleul și vei examina fiecare element structural care va fi și el mai departe  desfăcut în alte subdiviziuni, până în dimensiunea nanomterică (te vei familiariza și mai îndeaproape cu stilul ăsta descriptiv de abordare  la Histologie in Anul2- se ia o structură și se  toacă mărunt până aproape de nivelul atomic ca să îți dai seama că se petrec totuși niște procese care încă sunt puțin cunoscute). La final vei ajunge să discuți desigur despre diviziunea celulară și diferențierea celulară (pe care o vei relua în anul următor, la Genetică). Ar fi bine să îți însușești mai stăruitor măcar partea de semnalizare celulară , partea de transport prin membranele celulare pentru că informațiile astea vor fi solicitate mai târziu la Fiziologie și mai ales Farmacologie (iar cu Farmacologia deja nu te mai joci – e un blestem care te va urmări toată facultatea and beyond…). Cursul a fost ținut săptămânal de șef lucr dr Antonella Cheșcă (pe vremea mea a fost un curs cu cântec, pentru că dr Cheșcă nu avea un laptop compatibil cu proiectorul din sala de curs și venea la curs cu un proiector de buzunar pe care îl ținea în mână – când amorțea mâna și proiectorul o lua la vale, tot atunci se curbau și gâturile studenților…). La LP vei învăța despre tehnicile de pregătire a lamelor microscopice (vai ce jale cu colorațiile alea – toată lumea va ști însă, chiar și anul 6 de hematoxilină-eozină și de Giemsa… cât despre roșu Congo, Sudan 3 și altele.. mai bine să lăsăm) și, cel mai important: cum se folosește microscopul optic și din ce e el alcătuit – dacă la finalul LP-ului rămâi cu treaba asta -valeții, tăticule, valeții –  (chiar dacă vei discuta despre chestii care implică parafină și temperaturi la minus tzâșpe grade celsius și tehnici de măcelărie moleculară) te poți considera mulțumit. Examenul de LP a fost… ahm, oral și nu a picat nimeni. Examenul mare a fost de asemenea oral, cu 2 subiecte – nu prea s-a picat

Material bibliografic: Biologie celulară și moleculară -sinteze- Antonella Cheșcă, Mariana Cornelia Tilinca- Editura Universității Transilvania, 2009 – de găsit la studenți și la bibliotecă

FIZIOLOGIE – începând cu Anul 1, semestrul 2 vei studia fiziologia umană, până la finalul Anului 2, adică vei învăța despre principiile de funcționare normală ale corpului uman. Cursul a fost ținut o dată pe săptămână de șef lucr dr Mihaela Constantinescu. S-au predat elemente legate de fiziologia celulară (ah, transportul celular,  mediatorii chimici și tipurile de receptori care ne-au bântuit mai apoi la Farmacologie în Anul 3) și s-a studiat fiziologia aparatului digestiv (tot tacâmul, mecanic, chimic, mare cocktail de hormoni locali și secreții diverse). LP-urile au fost coordonate dr asist univ dr Alexandru Keresztes – probabil veți avea parte de o  introducere drăguță care va atinge chestiuni legate de conduita studențească, strategii de învățare și mai ales profeții sumbre de viitor –  toate astea probabil că vă vor băga puțin în sperieți (dr Kerseztes poate fi foarte dramatic și cinic în aceeași măsură, când vorbește despre greutățile studenților la medicină – sunt lecții de viață simpatice însă, mai ales când veți realiza că acest cadru didactic chiar pare să pună suflet și dedicare în ceea ce face)  la LP am învățat despre repartizarea apei  organism, am fixat lucruri legate de transportul celular și presiunea osmotică (deci în care compartiment se duce apa? aaaa, aaaa) – fără astea nu veți înțelege fiziologia cardio vasculară și edemele la Semiologie Medicală. Apoi am studiat fiziologia musculară și explorările aparatului digestiv și respirator. Examenul de LP a fost scris , tip sinteză. Examenul mare a fost scris, în jur de 60 de întrebări grilă și cu lacune, variante multiple de răspuns, corectură tip rezidențiat (adică nu totul sau nimic) – note pestrițe, nu foarte mulți picați.

fiziologie haulicafizio guyton

Material bibliografic: cursul s-a predat pe baza cărții FIZIOLOGIE UMANĂ -Ioan Haulică – Editura Medicală – e ditai tratatul destul de greoi și de prolix – e bine să vă completați înțelegerea folosind mai accesibililul și mai coloratul TRATAT DE FIZIOLOGIE UMANĂ – Guyton – Editura Callisto – ambele se găsesec și în librării (peste 100 de RON), dar și la bibliotecă și în format electronic pe internet.

ȘTIINȚELE COMPORTAMENTULUI – disciplină ținută de cadrele didactice de la Facultatea de Psihologie  -dat fiind faptul că titularul de curs s-a schimbat în ultimii ani, probabil că și materia s-a restructurat (nu s-a folosit un suport unic de curs pentru studenții de la Medicină) –  îmi aduc aminte vag că s-au studiat chestiuni legate de relația medic-pacient, comunicarea cu bolnavii  incurabili, tipologii de pacienți – adică o combinație de științele comunicării-medicină paliativă. Nu s-au ținut LP-uri.  Examenul a fost scris tip sinteză și a constat în interpretarea unor cazuri – mai precis s-a cerut elaborarea unor strategii comportamentale în fața unor pacienți cu anumite particularități (cazuri sociale, familii dezorganizate, bolnavi incurabili etc). Nu cred că a picat nimeni.

Despre Marketing și Antropologie nu pot spune nimic pentru că nu au fost incluse în planul de învățământ pe vremea mea.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s