Carti pentru Anul 6 – Sem 1

ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA (ATI) – doctorul Bărăcan va trimite prezentările utilizate la curs (dacă nu cumva le va publica într-o carte, în anii următori) în format pdf, aproximativ după fiecare curs și ele sunt suficiente pentru pregătirea examenului. E important, din punctul meu de vedere, să participați și să luați notițe la curs pentru că titularul face tot felul de completări (mai ales parte de fiziopatologie și de fiziologie) care nu apar toate în prezentarea tipărită și care pot fi mai mult decât utile în înțelegerea materialelor. La stagii s-ar putea să mai primiți niște documente cu studii de caz, dar ele nu sunt necesare pentru examenul mare și nici pentru examenul practic. E important să clarificați (dacă nu o să găsiți în cursuri) problema tipurilor de soluții perfuzabile (care vor face obiectul unui stagiu) – să știți exact care părăsesc sistemul circulator, care rămân în sistemul circulator, ce conțin, ce osmolalitate au etc, pentru că vor exista întrebări din ele, mai ales la examenul practic.

DERMATOLOGIE – doctorul Irimie trimite, după fiecare curs, atât slideurile care conțin imaginile sugestive pentru patologiile prezentate, cât și pdf-uri cu text (e important să învățați din pdf-uri care sunt mai elaborate și uneori altfel structurate față de textele din slideuri). Textul din pdf e cuprins și în cartea: CURS DE DERMATOLOGIE PENTRU STUDENȚI, autori: Alexandru Oanță, Marius Irimie, Mădălina Pereș (Editura Universității Transilvania Brașov, 2007) – disponibil la bibliotecă și printre studenți. La finalul semestrului dr Irimie a trimis și o colecție de poze extrase din mai multe cursuri (în jur de 100 de poze) pe care studenții le-au avut de recunoscut la examenul practic.

20160423_222931

MEDICINĂ DE FAMILIE – dr Onofrei trimite materialele utilizate la prezentările de curs în timpul semestrului, nu s-a recomandat o bibliografie suplimentară, materialele au fost suficiente pentru pregătirea examenului mare.

ONCOLOGIE – dr Ciurescu nu a trimis materialele pe care le-a folosit (și nu prea…) în cadrul expunerilor destul de libere și de interactive. Generația mea a primit recomandarea de a citi partea de patologie oncologică din Book des ECN, pentru că examenul a fost gândit pe acel conținut cu ani înainte (în ideea de a valorifica informația pentru examenul de rezidențiat) și pentru că nici nu apăruse Compendiul de specialități medicale și chirurgicale (Editura Medicală) la momentul pregătirii examenului de Oncologie. Probabil în anii următori se va recomanda bibliografia relevantă pentru examenul de rezidențiat din anul respectiv (deci probabil va fi Compendiul).

IMPLANTOLOGIE – dr Nicolau a trimis materialele utile și destul de sumare pentru pregătirea examenului de la finalul semestrului.

EPIDEMIOLOGIE – dr Constantinescu a recomandat volumul publicat pentru această disciplină: EPIDEMIOLOGIE GENERALA SI SPECIALA- NOTIUNI DE BAZA PENTRU UZUL STUDENTILOR – autori: Codruta Nemet, Elena Mihaela Constantinescu (Editura Lux Libris) – se găsește la biliotecă și la studenți.

20160106_194054

OBSTETRICĂ- GINECOLOGIE – pentru partea de Obstetrică (semestrul I) resursele sunt cvasiinterminabile. Ceea ce se predă la curs este insuficient, raportat la exigențele pe tratarea subiectelor la examen.  Unii au folosit următoarea combinație mai mult sau mai puțin suficientă – e esential sa cititi măcar din 2 cărți,  pentru că nu întotdeauna informațiile care se cer la examen se regăsesc într-un singur volum. Cărțile se găsesc și la bibliotecă, la studenții din promoțiile anterioare și la rezidenți. Uneori informațiile se bat cap în cap (mai ales valori paraclinice, dimensiuni, săptămâni și zile de sarcină asociate cu evoluția unor patologii/ mecanisme fiziologice) – fie preluați cu atenție și dați prioritate informațiilor primite de la curs (deși nu întotdeauna ele sunt livrate de titular și atunci aveți o problemă…), fie dați prioritate cărții titularului, nu prea există rețetă de rezolvare optimă a acestei probleme.

OBSTETRICĂ (manual pentru studenti)- Nicolae Crișan – Editura Metropol, 1995 (mai ales pentru  partea de fiziologie și fiziopatologie).

20160423_223018

GHID PRACTIC DE DIAGNOSTIC ȘI CONDUITĂ ÎN OBSTETRICĂ – Marius Moga și colaboratorii – Editura C2 DESIGN, Brașov, 2000 – cunoscută drept cartea roșie sau cartea roz (așa arată originalul care se găsește mai greu, dar copii xerox sunt peste tot) – mai ales pentru partea de clinică și tratamente.

20160423_223132

URGENȚE IN OBSTETRICĂ – Vasile Luca, Marius Moga – Editura Universitatii Transilvania Brasov – mai ales pentru subiectele care vizeaza hemoragiile in sarcina (pentru aceste  capitole, in acest volum sunt elemente de fiziopatologie care nu se regasesc in celelalte volume).

Prezentări mai succinte (dar nu neapărat suficiente) se regăsesc în:

OBSTETRICĂ – GINECOLOGIE PENTRU ASISTENȚĂ MEDICALĂ -Marius Moga- Editura Universității Transilvania, 2010

20160423_223249

Prezentări complete, pentru cei care vor să aprofundeze găsiți și în:

OBSTETRICĂ ȘI GINECOLOGIE (2 volume) – Florin Stamațian -Editura Echinox, Cluj Napoca, 2003 – se găsește în format pdf pe internet.

stamatian

WILLIAMS OBSTETRICS – 24th edition – Cunningham, Leveno, Bloom, Spong, Dashe, Hoffman, Cassey, Sheffield  – “biblia” mondiala a Obstetricii – se gaseste la biblioteca (o editie mai veche probabil).

williamsss

– a existat o traducere în limba română a GINECOLOGIEI (WILLIAMS) , coordonată de profesorul Radu Vlădăreanu (Editura Hipocrate, 2015) – nu știu unde ar mai fi disponibila.

 

Cum ne mai gaseste lumea pe internet (1)

Primu articol scris la două mâini: OLDUNSUREHAND și BARONUSÂMBĂTĂ.

INTRO:

BARONUSÂMBĂTĂ: Nu știu alții cum sunt, dar eu când caut ceva pe internet, droguri de mare risc, să spunem, mă gândesc și la cine vede ce caut. Providerul de internet, serviciile de informații (apropo, era glumă aia cu drogurile, băieți, da?), persoana care poate stă fix în spatele meu, și nu în ultimul rând, deținătorul sau administratorul site-ului pe care-l folosesc. Administratori ca de exemplu noi, cei de la Medicină sub Tâmpa!

(Nu e paranoia dacă ei chiar te urmăresc. Nu. E. Paranoia. N-are cum.)

În continuare, am plăcerea și totodată dubioasa onoare de a vă prezenta câteva dintre cele mai interesante căutări găsite de mine și oldunsurehand pe pagina asta. Nu sunt nici cele mai sinistre nici cele mai amuzante, dar na, avem plăcerea asta ciudată de a nu fi dați în judecată, așa că unele comori trebuie să rămână ascunse pentru veșnicie. Sau până la prima bere, care vine prima.

OLDUNSUREHAND: Am înţeles, de ani de zile, că internetul  e o chestie cu de toate,  e ca un fel de minte colectivă care adună, prin suma părţilor, o mare parte din ceea ce e uman conceptibil în general: de la colecţii de instrumente şi aplicaţii utile care ne uşurează viaţa, la suporturi de   comunicare de toate tipurile, la resurse academice sau umor rafinat/lobotomizat, după caz. În acelaşi timp internetul e o colecţie de legături (un ditai creierul musai să aibă tot felul de sinapse) care conectează în miliarde de variante lucruri pe care doar un fragmenţel individual uman nu s-ar  gândi că ar fi conectabile – într-un fel, internetul e o oglindă virtuală imensă a legăturilor pe care le-ar face propriile noastre minţi luate împreună, în zeci de ani. Aşa că nu mă mir că, în calitate de minuscul fragment mental dintr-o minte virtuală mai cuprinzătoare nu am anticipat rezultatele de pe motoarele de căutare care au adus în timp vizitatori pe blog. Evaluarea prin aproximare a lui google şi a fraţilor săi, sugestiile de căutare, potivirile mot-a-mot dau rezultate cu umor involuntar. Printre atatea întrebări legate de restanţe şi cadre didactice, am descoperit în timp şi câteva ciudăţenii – cititori care au ajuns pe blog, pornind de la căutări al căror rezultat nu ştiu cât de relevant a fost pe pagina medicinasubtampa.

Acestea fiind spuse, fără o ierarhizare, iată și căutările:

1)„păcănele pentru sănătate”

–> Ce avea căutătorul în minte? 

BARONUSÂMBĂTĂ: conform principiului druidic, „dacă viața îți dă lămâi, măcar să fie 5 și în linie”, probabil să gândea că și fructele de pe ecran fac bine organismului. Momentan, doar aparatele îl mai țin în viață.

OLDUNSUREHAND: when life gives you lemmons (just lemmons) şi o face pe ecranul unui joc mecanic… înseamnă că eşti aproape de barosăneală. Poate că o fi existând o doză terapeutică de păcănele, cine știe… doar că adesea e însoțită de Sindromul Toxico-buzunaro-portofelic.

aparatele

–> Ce avem pe blog relevant pentru căutarea asta?

BARONUSÂMBĂTĂ: probabil ceva de nutriție, probabil ceva despre hipotensiune. Se știe din moși-strămoși că păcăneaua e bună la tensiunea mică: ori te emoționezi la fiecare apăsare pe buton, ori te enervezi când nu vrea să dea nimic. De asemenea, fructele au vitamine, cu toții știm asta.

OLDUNSUREHAND: există o caricatură  cu un cabinet de cardiologie în care se fac ecografii – e cu păcănele, doar că pariurile se pun pe cinetici ventriculare şi fracţii de ejecţie (runda bonus: Doppler color) iar câştigul se numără în dozele de metroprolol şi enalapril

–> Unde ai mai putea să cauți?

BARONUSÂMBĂTĂ: la orice bodegă care se respectă, sau la nutriționiștii alternativi care au cabinet în bodegile sus-pomenite.

OLDUNSUREHAND: în vreo clinică de recuperare… dacă ai suferit vreun AVC sau vreun traumatism al mâinii şi ai nevoie de reabilitatre prin lovitul butoanelor.

2) „medicina de sub tampa  testicul”

–> Ce avea căutătorul în minte?

BARONUSÂMBĂTĂ: durerea unei patologii urologice, probabil. E greu să fii coerent când ai orhiepididimită, hidrocel sau torsiune. Doare și e înspăimântător. We’re there for you, buddy.

OLDUNSUREHAND: probabil că cineva a pornit de la o premisă de tipul:  cine are gonade masculine (coaie, vreau să spun, metaforice sau nu) face medicina sub Tâmpa.

COAIE

–> Ce avem pe blog relevant pentru căutarea asta?

BARONUSÂMBĂTĂ: probabil în minighid se discută un pic despre urologie, despre andrologie, dar din nefericire, nu avem dreptul să emitem trimiteri. Ia-ți inima-n dinți și du-te la Urgențe. Promitem că tanti/nenea doctorii de acolo nu au mâinile reci.

OLDUNSUREHAND: Coiu Paiangăn, aka testiculul necoborât (dar nu neapărat de pe Tâmpa, ci doar din canalul inghinal).

–> Unde ai mai putea să cauți?

BARONUSÂMBĂTĂ: sigur nu la prieteni sau la baba satului. Și nu în reviste! Direct la urgențe!

OLDUNSUREHAND: chiar sub Muntele Tâmpa n-aș recomanda (asta dacă nu te interesează coaiele de urs), la Medicină poate (mai ales că populaţia feminină e mult mai numeroasă decât cea masculină, deci s-ar putea să fie o aventură…)

3) „sex in camin”

–> Ce avea căutătorul în minte?

BARONUSÂMBĂTĂ: sincer, nu știu. Nu-mi pot închipui ce minte depravată își închipuie că se face sex într-un cămin studențesc. În sălile de trai ale academiei brașovene! Rușine, navigator al interneților!

OLDUNSUREHAND: cineva o fi căutat să facă un studiu sociologic mai aprofundat al fenomenului – o fi auzit atâtea legende, de la atâtea izvoare orale, încât s-o fi gândit că ar trebui să existe și izvoare scrise care să documenteze această practică. Sau avea nevoie de ceva strategii de a supraviețui înghesuielii.  Sau pur și simplu avea fantezii și fetișuri cu borcane de zacuscă și sarmale decongelate pe un birou aglomerat.

shame

–> Ce avem pe blog relevant pentru căutarea asta?

BARONUSÂMBĂTĂ: nimic. Absolut nimic. Atât eu cât și oldunsurehand, fiind monumente de moralitate și puritate, oameni apărați de păcat prin inocență, ca-n Cruciada Copiilor, nu putem să te ajutăm în ambițiile tale căministe. Ne pare rău.

OLDUNSUREHAND: fetele care au stat în cămin probabil că au făcut oarecare aluzii în sumarele povești căministe de pe blog, nu bag mână în foc și nici altceva în alte locuri.

–> Unde ai mai putea să cauți? 

BARONUSÂMBĂTĂ și OLDUNSUREHAND: direct în cămin!

4)„universitatea mea personala de medicina”

–> Ce avea căutătorul în minte?

BARONUSÂMBĂTĂ: gândul utopic al unei experiențe nu doar personalizate, nu doar funcționale ci personale, în ce privește învățământul medical. Propria lui formă, propriile lui dorințe, manifestate într-o reorganizare glorioasă a școlii noastre. Pe scurt, o sublimă viziune. (Viziunea este atât de sublimă, încât nu poate fi sugerată vizual.)

OLDUNSUREHAND: l-am rugat pe tati să-mi cumpere și mie o universitate și mi-a zis să mă uit pe internet ca să văd exact de ce anume am nevoie sau poate chiar să găsesc un depozit din ăsta online de universități.

–> Ce avem pe blog relevant pentru căutarea asta?

BARONUSÂMBĂTĂ:  poveștile noastre despre ce am trăit în facultate, sugestiile noastre despre ce s-ar putea îmbunătăți, relatările și lamentările noastre sistematice.

OLDUNSUREHAND: experiențele sunt ale noastre, facultatea mai puțin…. facultatea de la Braşov e într-adevăr mică şi poate părea uneori condusă ca o proprietate personală,  dar e totusi un spirit liber, nu poate fi îmblânzit 🙂

–> Unde ai mai putea să cauți? 

OLDUNSUREHAND: poate prin Panama, că tot e la modă şi totul pare a fi de vânzare pe acolo.

BARONUSÂMBĂTĂ: oriunde doriți, D-le Decan!

Încheiem aici prima parte a prezentării despre cele mai neobișnuite căutări pe blogul nostru, cu promisiunea de a reveni cu partea a doua săptămâna viitoare. Până atunci, fiți cuminți, pregătiți-vă de sesiune și de sezonul nou de Game of Thrones, și nu uitați, nu e paranoia, cineva chiar vă urmărește!

Primul workshop organizat de SSCR – Brasov!

A fost odata ca niciodata o lume cu mulți studenti români care erau nemulțumiți de sistemul educațional, de dotările vechi, aparatura uzată, bibliotecile învechite, programele neconcordante cu cerințele de piață,  căminele defuncte și bursele mici. Pe masura  au trecut anii, ei au cerut,  de la conducerea universităților și de la minister o remediere pentru toate aceste neajunsuri – e vorba de o atitudine revendicativă cu fluctuații de intensitate care a devenit de fapt povestea mai multor generații blocate într-o tranziție eternă cu un final mult prea îndepărtat.

A fost odată ca niciodată o lume cu mai mulți studenți mediciniști care erau nemulțumiți pentru că învățau mult din cărți și sperau la o concretizare practică a celor învățate, înainte să ajungă în rezidențiat (deși li se tot amintea cât de privilegiați sunt că mai au șansa să intre în saloanele de pacienți și să mai adreseze măcar câteva întrebări, dacă nu să pună un stetoscop pe torace). Unii dintre acești nemulțumiți  au găsit ocazii de a fura meserie în practici de vară, alții în garzi iar alții și-au purtat  mai departe nemulțumirile resemnați… Mulți studenți au așteptat  vreme îndelungată, sprijin instituțional care să vină în întâmpinarea acestor nevoi a căror legitimitate nici măcar nu părea să fie întotdeauna recunoscută de cadrele didactice.

1

De la logica așteptării și a resemnării, unii au făcut saltul spre logica acțiunii, și-au dat seama că degeaba se așază într-o expectativă  verticală , degeaba cer ierarhic ceva, atâta timp cât mai simplu e să privești pe orizontală, să te organizezi, să ceri de la tine însuți ce alții nu pot sau nu vor să îți ofere și să identifici soluții prin eforturi proprii, mai degrabă decât să speri că ele vor coborâ din senin, la inițiativa cine știe cărui binevoitor din cine știe ce administrație. Printr-un asemenea salt s-au născut proiecte studențești frumoase, dintre care și cel al  Societății Studențesti de Chirurgie din România (SSCR), o organizație nonguvernamentală înființată de UMF Carol Davila București, o organizație întemeiată de studenți, pentru studenți care caută să compenseze deficitul de practică din zona învățământului universitar medical, prin workshopuri cu adresabilitate largă. Particularitatea SSCR este că e o organizație studențească fără bariere de centru universitar, o organizație care a înființat filiale  în 11 centre cu facultăți de medicină din țară, amintind de numitorul comun  al învățăceilor din domeniul medical, amintind că, dincolo de diferențele și orgoliile locale, avem vulnerabilități și nevoi similare. Începând cu primăvara anului 2016, SSCR-ul a deschis o filială și la Brașov iar primul eveniment a avut loc chiar în aceste zile: workshopul Knots and Sutures- 1st edition.

ssscr

M-am dus, în calitate de observator,  la prima zi a acestui workshop organizat de SSCR-filiala Brașov cu sentimente relativ contradictorii: pe de o parte mă bucuram că lucrurile s-au concretizat în forma asta atât de rapid (dacă e să mă raportez la momentul inițierii demersurilor instituționale de înființare a acestei filiale), pe de altă parte priveam cu o oarecare neîncredere debutul acestui proiect organizat de studenții din anii mici, având impresia că vor fi urmăriți de o inevitabilă umbră a stângăciilor și problemelor pe care nu le anticipaseră. M-am îndreptat spre Spitalul Județean, acolo unde colegii mei obținuseră, prin contribuția cadrelor didactice,  celebra sală de la etajul 1, din piramida de sticlă (un loc care, pentru generația mea, părea un soi de tărâm ezoteric, atâta timp cât nu reușeam  să organizăm nici măcar microcursul săptămânal de Chirurgie, atunci când femeia de serviciu ne expedia afară din sala de la etajul 6).  În fața spitalului, fetele puneau la punct ultimele detalii, neutralizând anxietățile anticipației cu fum de țigară și conversații aprinse. Probleme de ultim moment, neînțelegeri la debut? (întreb eu, ușor malițios). Nicidecum, clarificări de echipă, mi se răspunde politicos. Emoțiile se citesc dar nu paralizează, telefoanele și instrucțiunile curg exact, totul pare bine planificat și mai ales fiecare pare să știe ce are de făcut. Este prezentă și echipa de studenți SSCR de la București, în frunte cu președintele ei, vine și presa. Sala de evenimente s-a transformat într-un  respectabil training zone care îți inspiră încredere și profesionalism: câmpuri colorate, instrumentar individual, materiale informative, toți studenții  echipați complet, alături de trainerii ușor identificabili prin ecusoane și costume de spital cu nume cusut direct pe țesătură. Aproape că m-am simțit stingher într-un spațiu atât de funcțional și de bine împărțit 🙂 (cu care, recunosc nu am fost obișnuit).

2

Evenimentul începe: cuvântul de deschidere e surprins și de jurnaliști. Expresiile emoționate și vaga nesiguranță a unor discursuri sunt întâmpinate însă cu zâmbete. Președintele SSCR Brașov  a amintit că,  deși workshopul a fost gândit inițial pentru anii mici, preclinici, dar dată fiind premiera așteptată de toți studenții a acestui eveniment, au fost acceptați și ucenici din ani mai mari (dar prezentările și-au păstrat însă accesibilitatea și adresabilitate și către zona preclinicului). După poze  și aplauze s-a trecut la treabă, la prezentările incluse în program (care au fost făcute de studenții brașoveni care au participat la alte traininguri pregătite de SSCR în țară, de-a lungul timpului).

Oana Grigorescu (Anul 2 MD) a vorbit despre asepsie și antisepsie, despre pregătirea pentru accesul în sala de operație. Prezentarea a acoperit, printre altele,  definițiile conceptelor cheie, importanța lor în chirurgie, un scurt istoric, clasificarea antisepticelor, tehnici de spălare în chirurgie, de îmbrăcare a halatului și tehnica punerii mănușilor chirurgicale. A fost o prezentare de care am rămas impresionat, nu doar pentru că vorbitoarea nu s-a mulțumit să citească steril de pe slideuri, nu doar pentru că prezentarea a inclus filmulețe scurte care să fixeze vizual, concret cele expuse, dar pentru că a avut o logică, o coerență cap-coadă, pentru că a justificat fiecare element nou introdus într-o manieră interactivă cu publicul, bazată pe întrebări (de ce e betadina cea mai răspândită substanță antiseptică în spitale? De ce nu te așezi cu spatele la pacient în timpul operației? cum te miști în sala de operație? de ce te speli pe mâini dinspre proximal spre distal? etc)   dar și pe scenarii (ce faci dacă îți vine să strănuți în timpul operației? ce faci dacă ai un disconfort nazal în timp ce stai deasupra pacientului? etc).

Cealaltă prezentare a fost făcută de Tibi Ioniță și a vizat instrumentarul chirugical. Desfășurare similară: definiri conceptuale, clasificări ale obiectelor utilizate în chirurgie și câteva repere esențiale și practice pentru fiecare dintre acestea (de la elementele care intră în alcătuirea unui bisturiu sau unei pense, la felul în care acestea se înmânează, se manevrează, de la tipurile de ace și fire, cu avantaje și dezavantaje, la portac și pense).

Studenții au mers apoi la sala de operație pentru a pune în aplicare toate regulile prezentate: au avut ocazia să se pregătească, să efectueze propriu zis spălarea mâinilor, să îmbrace halatul și mănușile. Au primit de asemenea explicații recapitulative de la traineri despre tot instrumentarul chirurgical înainte de a învăța să facă primele noduri.

Mi-a plăcut seriozitatea organică a întregului  demers: de la fundamentarea bibliografică a materialelor prezentate pe slideuri, la caracterul dinamic și interactiv al prezentărilor, la individualizarea demersului pedagogic, la strategiile  de recapitulare,  la case-scenarios integrate în expuneri,  aplicabilitatea practică testată individual, atmosfera prietenoasă și încurajatoare, bunăvoința și entuziasmul celor prezenți (adică exact multe din lucrurile alea care uneori lipsesc în cadrul instituțional al facultății, nici nu are sens să intru în justificarea acestor stări de fapt). La evenimentul SSCR, inevitabil înveți, inevitabil informația ajunge într-un fel la tine și cred că acesta e cel mai înalt deziderat ce poate fi atins într-o comunicare cu mize pedagogice – când cei inspirați, antrenați și dornici să te facă să înțelegi ceva reușesc să ajungă într-un fel la tine, să certifice că mesajul lor a atins destinația corespunzător. Una peste alta am sesizat consecvența,  atenția la detalii și dorința de perfecționare a trainerilor pe care i-am văzut în prima zi a workshopului.

20160408_185103

Așadar, SSCR-ul a adus, din punctul meu de vedere premisele deznodământului favorabil al poveștii eternelor cereri și nevoi studențești precipitate adesea în lamentații fără rezultat, în furt de meserie haotic, prin cine știe ce practică de vară norocoasă. Prin workshopul SSCR care are de acum și filială la Brașov studenții nu doar că își îmbunătățesc competențele profesionale, dar ei devin beneficiari ai unei forme demne, exemplare de generozitate, colegialitate, trăiesc sănătoasa senzație că suntem acolo unii pentru alții, să învățăm unii de la alții ceva basic și universal pentru profesia noastră (indiferent de ce specializare ne-am alege), nu să anticipăm viitorul rezident/specialist pe care îl vom evita pentru că ni se pare că oricum e praf, nu să lansăm comentarii despre cum (nu) ne-am luat examenele, nu să ne minunăm că unii și alții au trecut de anul X. Răutățile și neîncrederea  în colegii de breaslă de mai târziu, din rezidențiat și specialitate sunt lucruri răspândite și se cultivă încă din facultate… din fericire, avem de acum oportunități precum cele aduse de SSCR pentru a așeza măcar premisele de contrabalansare a dezbinării la care suntem expuși. Prima zi la primul workshop SSCR-Brașov mi-a dat impresia că acest proiect aduce o doză de firesc colegial și profesional.

La Brașov studenții chiar își văd de treabă, chiar și atunci când facultatea nu poate să le găsească acea treabă de care au atâta nevoie. Felicitări echipei SSCR-Brașov.  Ați scris o pagină importantă în istoria (uneori cam anemică și amnezică) a studenției brașovene. Le mulțumesc, de asemenea, și colegilor de la București pentru exportul acestei filosofii de succes, pentru sprijinul și implicarea în acest proiect. Anul trecut ASSM-ul a organizat în premieră Zilele Educației Medicale brașovene, anul ăsta SSCR-ul înființează o filială la Brașov, la anul, cine știe… pe undeva începe să-mi pară rău că termin facultatea.

Până una alta,  urmăriți cu atenție și implicați-vă în tot ce pregătește  SSCR- Brașov. Investiția o faceți în voi și, de ce nu, în generațiile viitoare cărora veți avea ocazia, la rândul vostru, să le oferiti mai departe ucenicia de care v-ați bucurat, chiar și fără un doctorat sau o catedră. Învață și împărtășește!