Minighid al studentului de Anul 2

Indiferent dacă ai încheiat primul tău an la medicină fără restanțe și te-ai simțit mândru că ai scos-o la capăt demn și că facultatea asta nu e chiar așa de a dracu (deși mai ai 5 ani în față – sună abstract dar concretizarea acestei numărători inverse va deveni, pe undeva, tot mai dureroasă, cu fiecare sesiune încheiată)  fie că ai ucis câte 100 de neuroni cu fiecare pagină cu formule biochimice sau cu scheme anatomice pe care le-ai avut  de tocat în vara restanțierului debutant, Anul 2 va veni repede, mult prea repede și te va alarma: dacă ai fost integralist vei intra puțin în panică realizând cât de multe ai uitat după doar o vară și câte altele mai ai de învățat, dacă ai fost restanțier, fie că ți-ai luat examenele în toamnă sau ai rămas cu câteva boabe și după sesiunile din septembrie, vei duce dorul vacanței pierdute (poate chiar vei face niște escapade sau îți vei întârzia întoarcerea la Brașov,  ca să mai sugi puțin din acadeaua zilelor libere rămase până la începerea noului an universitar). Începând cu luna octombrie, te poți așeza liniștit în tranșeul didactic al băncilor din sălile de curs și laborator și să te pregătești pentru un război de uzură intelectuală – iar asta pentru că Anul 1 a fost doar încălzirea pentru proba de maraton pe care o reprezintă Anul 2 – anul în care vei avea de îngurgitat și mai multă materie decât înainte si asta pentru ca Anul 2 e unul dintre cei mai teoretici si didactici ani pe care ii vei experimenta. Particularitatea Anului 2 este aceea că aproape toate disciplinele pe care le studiezi se repetă pe ambele semestre – adică sunt materii de an, doar că examenele, din fericire, sunt semestriale.

ANATOMIE – după 2 semestre chinuitoare în care te-ai dumirit cum stă treaba cu șănțulețele osoase, inserțiile musculare, dispoziția peritoneului și interminabilele raporturi, diviziuni și vascularizații ale viscerelor, te poți consola că mai ai de tras doar un semestru pentru a scăpa de oful descriptiv al Anatomiei. Spun asta pentru că în semestrul 1 din Anul 2 vei studia anatomia capului, gâtului și anatomia sistemului nervos, în vreme ce în semestrul 2 vei studia anatomie topografică și secțională (chestie mai degrabă recapitulativă și de fixare, nu va mai fi ca o călătorie prin jungla cu noutăți). Așadar, Anatomia de semestrul 1 s-ar putea să ți se pară cea mai dificilă (doar e ultimul sprint înainte de finiș) și asta din 2 motive: pe de o parte studiezi o regiune înghesuită în care se aglomerează o mulțime de elemente anatomice cu dispoziții, ramificații și traiecte labirintice (of, când îmi amintesc de artera maxilară sau de traiectul nervului cranian VII, de arhitectura laringelui și funcția fiecărui mușchi laringean,  mi se face și acum pielea găină) care îngreunează tare de tot proiecțiile vizuale și oferă o perspectivă încâlcită chiar și pe planșe și desene. În al doilea rând, faptul că vei studia anatomia sistemului nervos, adică anatomia măduvei spinării, a encefalului și a nervilor cranieni s-ar putea să ți se pară ceva tare abstract și greu de procesat. Iar asta pentru că vei avea de învățat o mulțime de căi și conexiuni nervoase  care se întretaie, se amestecă și se ramifică în funcție de etajul la care se află si pe care e destul de greu sa le proiectezi vizual. Nu mai vorbesc de anatomia structurilor nervoase, de zecile și sutele de nuclei, fiecare cu altă funcție și cu alte legături, de distribuția nervilor cranieni, originile lor reale și aparente la nivelul trunchiului cerebral. Cel mai descurajant e probabil faptul că pe piesele anatomice toate acestea trebuie mai degrabă imaginate, atâta timp cât nu sunt multe la număr formațiunile ce pot fi indicate ochiului liber. Și ca meniul sa fie complet, se mai poate pune la socoteală și embriologia formațiunilor amintite pentru a obține un cocktail indigest. Promoția mea a prins o experiență și mai grea: un semestru în care se studia anatomia capului și gâtului și un alt semestru în care se studia doar anatomia sistemului nervos și a analizatorilor – de doi ani de zile însă, acestea se studiază în același semestru. Cursul e ținut de sef lucr dr Andreea Fleancu, în corpul K  LP-urile (2 pe săptămână) sunt ținute  de asist univ dr Toma Sebastian si asist univ dr Adrian Butnariu în laboratoarele de la subsol.  Examenul este oral, se trag bilete, sunteți deja familiari cu metoda exersată timp de 2 semestre. Despre semestrul 2 nu pot să spun mai multe, pentru că nu am făcut deloc Anatomie topografică și secțională (de abia la Radiologie, în Anul 4 am primit câteva repere) – cursul e ținut de șef lucr dr Gabriela Sechel iar LP-urile, o dată pe săptămână de șef lucr dr Gabriela Sechel și asist univ dr Toma Sebastian.

Materiale recomandate – fără îndoială, atlasele cunoscute ATLAS DE ANTOMIA OMULUI -Frank Netter – în română (Editura Callisto) sau engleză  – daca aveti bani si interes deosebit, puteti cauta si NETTER HEAD AND NECK ANATOMY FOR DENTISTRY (daca aveti Netterul obisnuit, asta e mai degraba un fel de moft pentru studentii la Medicina Generala) ,  ANATOMIA OMULUI -Victor Papilian, Editura All – util măcar pentru dispoziția mușchilor capului și gâtului, SOBOTTA ATLAS OF HUMAN ANATOMY  – concurentul atlasului Netter.

netter

HISTOLOGIE – o disciplină care va stârni reacții polarizate – fie îți va plăcea la nebunie, fie te va enerva la culme. E o disciplină cât se poate de descriptivă și de bine organizată, dar încărcată în detalii care vor combina elemente de biochimie, biologie celulară și anatomie.  Este disciplina la care vei studia structura normală a țesuturilor din organismul uman, în aspectul lor macrosocopic, de microscopie optică, respectiv de microscopie electronică. În semestrul 1 înveți Histologie generală – adică generalități legate de tipurile de țesuturi din organism (epitelial, conjunctiv, nervos etc) iar în semestrul 2 înveți Histologia specială, adică iei fiecare aparat și sistem în parte și examinezi structura elementelor constitutive -evident, asta înseamnă că vei valorifica și vei aprofunda o mare parte din lucrurile studiate în semestrul 1.  Deși materia e cât se poate de sistematizată și arborizația conceptuală e bine închegată, detaliile și clasificările sunt atât de numeroase și de asemănătoare (vezi epiteliu de acoperire stratificat pavimentos malpighian nekeratinizat) încât vei avea nevoie de cât mai multe lecturi pentru a nu le încurca. Histologia e disciplina la care aproape orice noțiune ascunde, la rândul ei, alte subnoțiuni, subspecii, subclasificări – indiferent că vorbim de nivelul macroscopic sau microscopic – urmează să citești despre un țesut -fii sigur că va avea cel puțin 2-3 subtipuri, urmează să citești despre niște fibre – fii sigur că vei afla că ele sunt alcătuite din mai multe tipuri de molecule care la rândul lor vor fi alcătuite din mai multe tipuri de lanțuri, fiecare cu altă localizare etc. Desigur că structurile și dispoziția lor au o anumită logică (mai ales când iei în considerare funcția organului – dacă trebuie să absoarbă sau, dimpotrivă să rămână impermeabil, dacă trebuie să secrete sau să protejeze – toate acestea se vor oglindi firesc în substratul anatomic), însă ținând cont de faptul că la fiecare nivel de examinare (macroscopic, microscopie optică, microscopie electronică) ți se dezvăluie o lume complet nouă, efortul de învățare va fi considerabil. Din fericire, generația mea a fost evaluată cu preponderență din aspectele macroscopice, respectiv de microscopie optică (nu știu dacă s-a păstrat această abordare și în ceilalți ani). Cursul e ținut de șef lucr dr Ligia Neica o dată pe săptămână, în ambele semestre. Slideurile după care se predă au fost trimise studenților și au fost suficiente pentru pregătirea examenului (ele includ atât noțiunile esențiale, cât și ilustrații, scheme, imagini de lame care să ușureze înțelegerea și învățarea). LP-urile au fost ținute tot o dată pe săptămână, în Corpul J (Laboratorul de Histologie -etaj 7) de șef lucr dr Ligia Neica și de șef lucr dr Antonella Cheșcă – la LP-uri studenții au avut posibilitatea să exploreze lame cu țesuturi și au… colorat și desenat – căci parte din activitatea de laborator constă în a alcătui un caiet cu desene ale diverselor aspecte tisulare – deci aveți nevoie nu doar de halat ci și de creioane colorate. La finalul LP-ului studenții trebuie să prezinte caietul cu desene, integral completat și să recunoască o lamă la microscop (în semestrul 1 s-a cerut o recunoaștere generală a tipului de țesut, în semestrul 2 s-a cerut mai mult – din ce organ e realizată lama și ce structuri sunt vizibile) – dar aproape nimeni nu pică la examenul practic, cadrele didacte sunt încurajatoare și indulgente. Examenul mare este scris, tip sinteză – în semestrul 1 s-a insistat pe țesutul epitelial glandular și pe țesutul conjunctiv, în semestrul 2 e mare probabilitatea să apară subiecte din aparatul cardio-vascular și din aparatul genital.

his                                                                                                  – din caietul de Histologie… ai ceva de muncit la desenele astea si nu sunt complet inutile, mai fixezi o parte din cunostinte

Materiale utile pentru studiu: slideurile trimise studenților sunt suficiente, cei doritori să aprofundeze pot utiliza cel mai popular atlas de histologie- HISTOLOGIE. TRATAT ȘI ATLAS ED 11- Luis Carlos Junqueira, Jose Carneiro- Editura Callisto

histo

MVP – MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE – după cum îi spune și numele, e disciplina la care vei învăța despre toate drăciile de dimensiuni macro sau microscopice cu care conviețuim fără probleme, care se rătăcesc în noi accidental și nu mai găsesc ieșirea sau care pur și simplu ne exploatează în beneficiul lor. Dacă ai văzut filme de genul Osmosis Jones sau Innerspace probabil că ți-ai făcut o impresie funny despre sistemul imunitar și microbi în general – acum o să dai la o parte ficțiunea și o să rămâi cu tristul și oripilantul  adevăr. În semestrul 1 vei studia Parazitologie și Virusologie și te vei simți puțin ca la orele de biologie din liceu – vei învăța generalități despre paraziți – cum se denumesc, cum se clasifică, cum pătrund în organism și ce efecte produc, apoi vei aprofunda fiecare familie și clasă în parte (de la protozoare și până la helminți, adică viermi) și vei avea de învățat de toate: de la habitat, ciclu evolutiv, aspect și până la bolile pe care le produc (tabloul clinic, epidemiologia și tratamentul sunt totuși rezumate – pentru că le vei relua și le vei aprofunda în Anul 6 la Boli Infecțioase). Vei studia de asemenea Virusologia cam după același tipic: generalități (caracteristici, forme, rezistență, morfologie, compoziție chimică) și taxonomie iar apoi vei aborda familiile virale pe rând cu tot cu bolile pe care le generează. Așadar, încă o disciplină intens descriptivă, cu o mulțime de amănunte microscopice care te vor convinge să te speli mai des pe mâini și să ți se facă groază de clanțele de la uși, câini, pisici și băi publice. La LP-uri vei scrie până îți vei rupe mâna în laboratorul de MVP (etajul 2 pe stânga) – dacă la curs se insistă mult pe partea de epidemiologie, cicluri de evoluție și morfologie, la LP vei studia mai degrabă partea de diagnostic de laborator a bolilor virale și parazitare –  în primul rând vei învăța noțiuni despre recoltarea produselor patologice (urină, fecale, puroi, spută, exudat faringian etc – vei auzi niște povești tare amuzante despre greșelile de recoltare- despre unii pacienți neinstruiți care vin cu bidonul de 2 l plin cu urină la laborator sau pacienți care folosesc coprorecoltorul pe post de cornet de înghețată pe care îl umplu cu rahat ca să fie destul pentru doamnele asistente…), noțiuni despre sterilizare iar apoi vei explora o serie de tehnici de laborator prin care se depistează paraziți/virusuri în produsele patologice – asta înseamnă că vei avea de tocit tot felul de colorații și preparate de laborator – din fericire, unele se repetă și toate sunt explicate logic și complet. Mai dificil va fi la partea de Virusologie unde te vei întâlni cu tot felul de antingene și anticorpi specifici, nu foarte ușor de reținut (pt că aici diagnosticul nu e doar direct, cât mai degrabă serologic). Examenul de LP este piatra de încercare a acestei materii – un test scris care cuprinde întrebări din Parazitologie și Virusologie și care nu se trece prea ușor (sunt întrebări care evaluează și tehnica de laborator și elemente de tablou clinic al bolilor și aspectul paraziților) generația mea a avut și de recunoscut paraziți în diverse stadii de dezvoltare de pe o serie de diapozitive și a avut de rezolvat și cazuri clinice schematice (de tipul – vine pacient la doctor cu X simptome, se recoltează Y produs și se obțin rezultatele).

paraziti mvp                                                                                                       cam asa aratau cativa dintre parazitii in forma adulta / oua pe care i-am avut de recunoscut

Cursul e ținut de conf univ dr Mihaela Idomir și de prof univ dr Codruța Nemet, o dată pe săptămână – generația mea a primit materialele de curs care au fost suficiente pentru pregătirea examenului. Examenul a fost grilă cu multiple răspunsuri – întrebările din Virusologie sunt separate de cele din Parazitologie (s-a insistat mult pe aspecte de epidemiologie, pe gazde, pe cicluri de evoluție) , dar nu pică aproape nimeni (deși notele nu sunt prea mari).

În semestrul 2 vei studia Bacteriologie, vei lua la rând stafilococii, streptococii, enterobacteriile, mycobacteriile și așa mai departe și vei învăța despre cum arată, pe unde își fac veacul și cât de amenințătaoare pot fi. Te vor omorâ aspectele bacteriilor de pe mediile de cultură (fiecare face altceva: unele bușesc hematiile, altele împut locul, altele fac flocoane, altele înverzesc mediul, altele fac vălurele etc etc) . Cursul e ținut tot o dată pe săptămână de conf univ dr Mihaela Idomir. LP-urile, coordonate de conf univ dr Mihaela Idomir și asist univ drd Cristian Constantinescu sunt centrate, la fel ca în semestrul 1, pe partea de diagnostic de laborator: înveți  ce e ăla un preparat microscopic,  cum se face un frotiu, ce colorații se folosesc, cum se cultivă microorganismele, cum se face antibiograma iar apoi vei aplica o schemă logică și repetitivă de diagnostic bacteriologic pentru fiecare tip de bacterie în parte: recoltare, transport, examen macroscopic, examen microscopic direct, cultivare, indetificare gen si specie bacteriana, antibiogramă – schema asta se repetă până la sfârșitul semestrului când vei fi evaluat din tot (la fel ca în semestrul 1 și în semestrul 2 examenul de LP s-ar putea să ți se pară mai greu decât examenul mare). Unele LP-uri ar putea să aibă loc la Laboratorul Clinic de la Spitalul Județean Brașov, acolo unde veți vedea aplicate tehnicile predate la facultate și veți vedea de asemenea și o mulțime de culturi. Examenul mare a fost grilă cu răspuns multiplu, mai nimeni nu pică.

Bibliografie pe care o puteți folosi:

SEMESTRUL 1 – la LP e bine să scrieți tot ce se dictează, pt că informația e bine structurată și ordonată – pt sem 1 puteti folosi Codruţa Nemet, Mihaela Idomir: Parazitologie – Caiet de lucrări practice,Reprografia Universităţii „Transilvania” Braşov, 2000 , pt partea de curs – Nemet C.- Parazitologie – Note de curs – Reprografia UniversităţiiTransilvania Braşov, 1999. 118 pagini; Nemet C.- Virusologie – Note de curs –Reprografia UniversităţiiTransilvania Braşov, 2000. 108 pagini – sunt sugestii orientative pe care le gasiti la biblioteca, baza e oricum reprezentata de materia predată.

SEMESTRUL 2 – la LP puteti sa va aruncati o privire pe Mihaela Idomir,Codruţa Nemet: Caiet de lucrări practice Bacteriologiegenerală– Volumul I, Reprografia Universităţii „Transilvania” Braşov,1999, 134 pag.

GENETICĂ – disciplină la care te aștepți să înveți despre maladii genetice, Sindrom Down, Patau și tot felul de anomalii congenitale de care poate îți mai amintești din liceu. Nu te grăbi însă, că astea vin mai târziu. În semestrul 1, vei studia genetică moleculară, adică o biochimie combinată cu biologie celulară cu aplicații în sfera eredității. Deși volumul de materie nu este foarte mare și titularul de curs explică bine apelând la o serie de scheme și ilustrații care să facă procesele prezentate digerabile, informațiile nu sunt neapărat accesibile – iar dacă partea privitoare la structura ADN-ului și la cromozomi îți va părea ceva mai familiară (îți vei mai aminti două-trei chestii de prin liceu și de la Biochimie din Anul 1), când vei ajunge să studiezi codificarea proteinelor, mecanismele moleculare ale expresiei genice, reglarea epigenetică, procesarea posttranslațională a proteinelor și vei citi chestii gen boxa TATA, boxa CAAT, secvente octamerice, retrotranspozoni etc s-ar putea să ți se cam aplece – să mai spun doar că la finalul cursului vei da de mutațiile genice și cromozomiale care se vor clasifica în n subdiviziuni pe care va trebui să le înveți și pe care le vei uita ulterior cu brio – domeniul e interesant, fără îndoială (în fond vorbim de the misteries of life și de felul în care se autoconstruiesc organismele), doar că lucrurile par să capete un caracter extrem de tehnic și de abstract pentru cei puțin familiarizați cu subiectul. Cursul în semestrul 1 se ține săptămânal de șef lucr dr Daniela Diaconescu – materialele expuse se trimit studenților (îmi amintesc că era o carte -suport de curs în publicare, nu știu dacă s-a publicat între timp) și includ din fericire o mulțime de scheme și ilustrații ajutătoare. LP-urile se țin o dată la 2 săptămâni – la LP te familiarizezi cu cititul unei hărți cromozomiale, cu limbajul folosit în identificarea locusurilor de pe cromozomi și cu tehnicile de analiză cromozomială . Examenul de LP a fost oral și a evaluat materia predată, în vreme ce examenul mare a fost scris cu vreo 3 subiecte tip sinteză.

În semestrul 2 lucrurile vor căpăta nuanțe mai clinice și mai palpabile – după ce vei afla câte ceva despre cariotipul uman normal și după ce nu vei scăpa desigur de tipurile de diviziuni celulare și etapele acestor procese (hai cu profaza, telofaza, anafaza…), vei trece la studiul dismorfologiilor (diformităților congenitale) și la bolile genetice (autozomale  și cele cu anomalii pe cromozomii sexuali). Nu în ultimul rând vei studia, mai ales la LP,  calcularea riscului genetic și vei avea de furcă cu metoda arborelui genealogic – prin asta vei calcula practic riscul ca o boală genetică să fie transmisă descendenților – vei avea nevoie de ceva exercițiu și te vei poticni puțin în pătrate, romburi și cercuri, vei antrena nițel de judecată matematică dar dacă abordezi lucrurile temeinic nu ți se va părea prea greu. Examenul de LP pe semestrul 2 a constat întocmai într-un astfel de exercițiu de calculare a riscului genetic (oral), în vreme ce examenul mare a fost scris- sinteză, din materia predată – puțini studenți picați.

2014-08-20 21.09.33

Material bibliografic: dacă s-a publicat: Diaconescu D. Genetică umană Ed. Universităţii „Transilvania” Braşov, 2011 – dacă nu, folosiți doar materialele trimise la curs.

FIZIOLOGIE – disciplină cu care te-ai familiarizat deja în Anul 1 sem 2 și pe care o vei studia pe toată durata Anului 2. În semestrul 1 vei studia cu preponderență fiziologie renală (pe care ți-o mai amintești din liceu? – reabsorbții, secreții, transport activ/pasiv, vai de capul nostru) dar și fiziologia sângelui  – ce structură are și ce face fiecare tip de celulă,  te vei “distra” cu seria globulelor rosii si a celor albe (adică cu etapele de maturizare ale acestor celule pe care va trebui să le înveți și care te vor bântui mai târziu, la Hematologie). Cursul e ținut de șef lucr dr Mihaela Constantinescu o dată pe săptămână. LP-urile au fost ținute de asist univ dr Alexandru Keresztes fie în corpul K, fie în sala de la Spitalul Militar care e la 5 minute de mers pe jos de facultate (vă informează el unde să veniți). La LP te vei familiariza practic cu reperele de pe un buletin de hemoleucogramă standard: hematocrit, hemoglobină, număr de eritrocite, viteză de sedimentare a hematiilor, raportarea procentuală a elementelor sanguine – vei învăța ce semnificație are fiecare și cum se calculează și ce tehnici de laborator se folosesc (inclusiv cele ochiometrice, la microscop pentru număratul hematiilor -că doar s-ar putea să nu ai aparate performante dacă ajungi în Cucuieții din Deal ).  Vei mai învăța câte ceva despre echilibrul acidobazic și parametrii Astrup, metode de determinare a grupelor sanguine și câte ceva despre compoziția urinei. Examenul de LP a fost scris și a  constat în rezolvarea a 2 probleme/cazuri clinice în care s-au pus la dispoziție diverse valori/parametrii/prezentări de compoziție urinară/sanguină iar studenții trebuiau să estimeze ce e fiziologic și ce e patologic și să explice de ce – așadar nu e tocmai floare la ureche. Examenul mare a fost scris, tip grilă, întrebări cu răspuns multiplu și cu spații libere de completat – mai puțin de o pătrime dintre studenți au picat.

În semestrul 2 vei studia fiziologie cardio-vasculară, fiziologie endocrină, fiziologie respiratorie și puțin din fiziologia sistemului nervos. Cursul a fost ținut de conf univ dr Ioana Agache, o dată pe săptămână, câte 2 ore. La curs s-a studiat în amănunt revoluția cardiacă (va trebui să vă puneți la punct bine cu vocabularul: contracție izovolumetrică, ejecție rapidă, volum telesistolic, fracție de ejecție etc- astea toate trebuie să aibă sens pentru voi ca să puteți să înțelegeți ceva mai departe)- deci și activitatea electrică și mecanică a inimii, s-au studiat apoi funcțiile arterelor, venelor și capilarelor, ale sistemului limfatic. Vei înțelege cum se realizează schimburile între vase și țesuturi și cum se reglează circulația sângelui. Apoi vei învăța (sau vei recapitula de la Biochimie și din liceu) hormonii – tipurile și funcția fiecăruia, funcțiile plămânilor și căilor respiratorii (cu toată povestea volumelor și debitelor pulmonare – le vei mai relua oricum și la Pneumoftiziologie) și în sfârșit vei primi câteva repere despre funcționarea sistemului nervos vegetativ (tipuri de receptori, mediatori și efecte). Din punctul meu de vedere e cel mai greu semestru de Fiziologie dintre toate (și ca volum de informație și ca procese descrise) deci e bine să participați la cât mai multe cursuri. La LP vei studia în cea mai mare parte electrocardiograma- expresia activității electrice cardiace – LP-urile au fost coordonate tot de asist univ dr Alexandru Keresztes care va relua și va aprofunda fiziologia cardiacă, insistând apoi pe partea de EKG – e bine să vă repetați LP-urile de la o ședință la alta, pt că lucrurile se leagă și e singura ocazie pe care o aveți să audiați explicații amănunțite, lente, ca la proști despre acest subiect cu care veți avea de furcă și în anii următori – dr Keresztes e răbdător, folosește o mulțime de scheme și analogii deci nu aveți decât de profitat, chiar dacă atunci când vi se va pune EKG-ul în față vă veți simți poate descurajați – ideea e să exersați și să aplicați protocolul care vi se predă (să o luați pas cu pas, fără să vă blocați din prima, copleșiți de cine știe ce artefacte). Se va intra și în partea de patologie EKG, ceea ce vă veți da seama ulterior, în anii mai mari ,  că nu e deloc rău, chiar dacă la momentul respectiv vi se va părea prea mult. Examenul de LP a fost oral și a  constat în interpretarea unui EKG și în tratarea unui subiect teoretic – nu sunt pretenții absurde și există destulă indulgență, dar evaluatorul vrea să vadă că studentul judecă și că aplică un raționament. Examenul mare a fost scris, tip sinteză, cu câte 3-4 subiecte – nu au picat prea mulți studenți.

Material bibliografic: Fiziologie umană-Ioan Haulică- Editura Medicală, dar mai ales Tratat de fiziologie umană- Arthur Guyton- Editura Callisto – dacă nu sunt suficiente materialele trimise de titularii de curs.  Pt LP – semestrul 1 -s-a folosit CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE DE FIZOLOGIE – Carmen Neagoe, Mihai Niculescu- Editura Universității Transilvania Brașov.

fiz

Pt LP- semestrul 2- puteți folosi cărțile de EKG recomandate pentru Anul 4.

Despre IMUNOHISTOCHIMIE și EPIGENETICĂ nu știu să spun nimic, pentru că nu am studiat aceste discipline (au fost introduse mai târziu în planul de învățământ).

In concluzie, în Anul 2 ai mult de buchisit (și de uitat mai apoi), grijă mare la LP-urile de Fiziologie și MVP (la astea chiar trebuie să citești în timpul semestrelor dacă nu vrei senzații tari la final), la Anatomie știți deja că trebuie să rămâneți în priză (mai ales când sistemul nervos o să vă electrocuteze nițel), cursurile de Genetică, Fiziologie și MVP merg amânate fără panică prea mare undeva spre sesiune, dar cursurile de Anatomie și Histologia, precum și LP-urile de Fiziologie și MVP așa cum am spus,  e bine să le desțeleniți serios în timpul semestrului, pentru că ele sunt găurile negre pentru restanțieri la finalul iernii și verii.